Domnule Ambasador Uldis Mikuts, Letonia a devenit membră a uniunii Europene șaisprezece ani în urmă. Cum s-a schimbat viața Letonia, după ce ea devenise membră a marii familii europene?

Aș dori să încep într-un mod mai general. Calitatea de membru al familiei europene a însemnat și ajustarea legislației și politicilor naționale la standardele și principiile superioare, la valorile și calitățile europene. Pentru cetățeanul de rând există, desigur, beneficii foarte evidente. Aș dori să încep cu libertatea de circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor. Astfel, de pildă, fiecare cetățean al Lituaniei poate călători peste hotare în cadrul zonei Schengen fără a fi supus controlului la frontieră. El poate lucra în orice țară a Uniunii Europene fără formalități împovărătoare. Companiile locale își pot desfășura afacerile pe piața comună a Uniunii Europene. Mai e și un alt beneficiu, anume moneda unică – euro. Nu toate statele membre au adoptat euro ca monedă, dar totuși majoritatea au făcut-o. Letonia a adoptat euro ca monedă în anul 2014. În mod clar, este mai ușor să călătorești spre alte țări, care sunt parte a așa numitei zonei euro. Îți poți achita notele de plată cu același card. Nu trebuie să plătești nici un fel de comision când achiți în magazine, etc. Desigur, un alt beneficiu este solidaritatea, solidaritatea reciprocă a țărilor Uniunii Europene. Asta înseamnă cooperare mutuală largă în situații de criză. Înseamnă și asistență prin intermediul instrumentelor bugetare pentru echilibrarea dezvoltării, pentru că, să zicem, să fi ajutorate țările Uniunii Europene mai puțin dezvoltate pentru un parcurs mai rapid în dezvoltare atunci când este nevoie și este necesar. Pe lângă aceasta, în circumstanțele de acum ale pandemiei Covid-19 există un larg sprijin reciproc atât financiar, cât și tehnic.

Dle Ambasador, cred că vă aduceți aminte de acele timpuri când Letonia a hotărât să devină parte a Uniunii Europene. A fost prezentă în societatea voastră poate o neînțelegere uneori printre anumite pături ale populației? Poate cineva nu vroia să adere la Uniunea Europeană? Sau a fost un consens?

Desigur, ca și în cazul oricărui nou scop, există dubii: să mergi într-acolo sau nu. Și mai ales la început, în anii ’90, Letonia și-a redobândit independența după 50 de ani de ocupație sovietică, devenise din nou stat liber și independent. Existaseră discuții dacă într-adevăr să mergem spre Uniunea Europeană. Am să vă spun și mai mult, ceva de pe timpurile lecțiilor mele la școală. Era chiar o întrebare în cadrul examenului de politologie, cred: dacă este diferență dintre Uniunea Europeană, iar la acel timp erau 15 state membre ale comunității, și Uniunea Sovietică, care includea 15 republici. Era o întrebare destul de interesantă. Răspunsul, oricum, era unul simplu. Vorba e despre valorile democratice, drepturi egale, libertăți comune. Ce ne-a fost de ajutor, în cazul Letoniei, la începutul anilor ’90 – setarea direcției cu adevărat strategice: integrarea în structurile euro-atlantice. Aceasta nu doar a fost stabilită, dar și, eventual, implementată. A pusă la punct o comunicare destul de bună cu societatea, în special cu organizațiile societății civile, astfel încât societatea a agreat acest obiectiv. Într-un răstimp relativ scurt – ceva mai mult de un deceniu – noi deja am și devenit stat membru al Uniunii. Deci, la început nu era chiar ușor, dar parcursul a fost unul de succes.

Dle Ambasador, există o serie de similitudini și diferențe între Republica Moldova și Letonia. Să începem cu diferențele: Letonia este stat membru al Uniunii Europene, membru NATO; pentru Moldova aceste două uniuni sunt încă un vis. Vorbind din experiența voastră, a țării dvs, care sunt cele mai importante acțiuni pe care trebuie să le întreprindă Republica Moldova pentru ca să se apropie de Uniunea Europeană.

A: Aș dori să încep prin a sublinia că Republica Moldova este o țară asociată cu Uniunea Europeană. Și asta, de fapt, este cea mai avansată fază a relațiilor înainte de calitatea de membru al Uniunii Europene cu drepturi depline. Condițiile sunt, de fapt, stabilite în Acordul semnat de Uniunea Europeană, pe de o parte, și de Moldova, pe de alta. Uniunea Europeană oferă un regim comercial liber și preferențial pentru întreprinderile moldovenești pe piața comună a Uniunii. Ea mai oferă asistență financiară și tehnică. Și, cu adevărat, asistența de acest gen este una mare. Ea, pe de altă parte, mai solicită angajamente de ordin politic pentru reforme politice, economice sau în justiție. Deci, Uniunea Europeană de fapt oferă asistență largă fie în aceste circumstanțe de pandemie pentru ca Moldova să facă față necesităților mari în medicină, fie pentru a aborda consecințele social-economice pe viitor. Uniunea Europeană oferă și asistență macro-financiară. Apropos, doar câteva săptămâni în urmă toate 27 de state membre au convenit asupra unui pachet de asistență macro-financiară suplimentară pentru Moldova în sumă de 100 milionare euro. Desigur, Uniunea dorește să vadă între timp un anumit progres pe calea reformelor, care să se racordeze la valorile Uniunii Europene. Astfel, în anumite domenii dorim să vedem mai mult progres. Ceea ce este foarte important de înțeles este că reformele nu trebuie făcute de dragul reformelor, de dragul ajustării anumitor lucruri. Ele sunt realizate pentru beneficiul oamenilor, pentru binele fiecărui cetățean moldovean.

 Să vorbim puțin despre relațiile economice, comerciale dintre Letonia și Republica Moldova. Cum puteți caracteriza comerțul dintre țările noastre?

 Pentru început, vreau să afirm că relațiile generale dintre țările noastre – Letonia și Moldova – sunt foarte bune. Avem un dialog politic intens, mai ales la nivelul miniștrilor de externe. Au avut loc schimburi de vizite, schimburi de apeluri telefonice între politicieni de rang înalt. Există o cooperare foarte bună între regiuni din ambele țări, între orașe, între sate. Avem un număr substanțial de acorduri bilaterale. Toate acestea creează un fundament propice și avantajos și pentru dezvoltarea relațiilor comercial-economice între țările noastre. Acum suntem martori ai unei tendințe bune. În fiecare an avem o creștere de aproximativ 10 % a volumului comercial îndreptat spre export. Vedem tot mai multe întreprinderi care-și exprimă interesul față de diverse oportunități. Cred că trebuie să ținem cont și de circumstanțele actuale. Pandemia Covid-19 în mod cert va schimba tabloul general. Eu cred că viitorul aparține acelor persoane, acelor companii care vor oferi și vor veni cu abordări și produse noi, inovative. Pentru aceștia, deci, vor exista șanse bune.

Dle Ambasador, ultima întrebare a interviului nostru: din perspectiva dvs, a țării dvs, cum vedeți viitorul Uniunii Europene?

 Știți, când 70 de ani în urmă la 9 mai 1950 ministrul francez de externe Schuman a venit cu o nouă idee de cooperare în Europa, ținta era pacea și unitatea în Europa. Aceasta este valabilă și astăzi, adăugând poate un sens mai larg valorilor comune, drepturilor egale, inclusiv desigur drepturilor și libertăților omului. Eu văd aceste principii în dezvoltare și evoluție pe parcursul anilor viitori pe continentul european. Asta se va întâmpla, în opinia mea, și cu Uniunea Europeană. Numărul statelor membre va crește și aceste valori și principii vor continua sa revoluționeze și să se dezvolte. Motivul este simplu: aceste principii sunt valide pentru toți – fie că e vorba de terenul european, sau dincolo de el. Uniunea Europeană este deschisă pentru oricine, iar pentru a ajunge într-acolo, pentru a te apropia la maxim e nevoie doar de îndeplinirea temelor de acasă și anumite ajustări întru conformarea cu aceste standarde, principii și valori democratice.