Săptămâna europeană 3-7 februarie 2020

  • 07 Februarie 19:45
Săptămâna europeană 3-7 februarie 2020

Comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi, a prezentat o nouă metodologie de admitere de noi membri în Uniunea Europeană, anunțând că obiectivul rămâne extinderea blocului comunitar în Balcani. Executivul comunitar a cerut mai multor țări să avanseze "rapid" planul privind energia și clima menit a pune în aplicare obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2030 în Uniunea Europeană.

Procurorul șef european Laura Codruța Kovesi a pledat în Parlamentul European pentru un buget mai mare al instituției pe care o conduce. Președintele Consiliului European Charles Michel a discutat la Bruxelles cu președintele Klaus Iohannis despre viitorul buget multianual al Uniunii Europene. 

 Acestea sunt câteva dintre cele mai semnificative teme care s-au aflat pe agenda Uniunii Europene în perioada 3-7 februarie 2020.


Comisia Europeană
Comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi, a prezentat la 5 februarie 2020 o nouă metodologie de admitere de noi membri, la cererea Franței, apreciind că extinderea este ''geostrategică'', referire la viziunea conform căreia declinul influenței globale a UE nu poate fi oprit fără o stabilitate în Balcani. Obiectivul Uniunii Europene rămâne în continuare extinderea la șase țări balcanice - Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia. Conform proiectului avansat, Comisia Europeană propune modalități mai ferme de sancționare a țărilor candidate la aderarea la UE dacă acestea deviază de la eforturile lor de a se armoniza standardelor europene, conform dpa. Proiectul de reformă se concentrează asupra a patru principii: o mai mare credibilitate, o mai mare predictibilitate, un dinamism crescut și un mai puternic ''ghidaj'' politic. Propunerile Comisiei nu modifică regulile de aderare, însă elementul central al propunerii intitulate ''Consolidarea procesului de aderare: o perspectivă europeană credibilă pentru Balcanii de Vest'' îl reprezintă o aderare bazată pe merit și supusă anumitor condiții.

Comisia Europeană a cerut la 6 februarie 2020 mai multor țări, printre care Franța și Germania, dar și România, să înainteze "rapid" planul privind energia și clima menit a pune în aplicare obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2030 în Uniunea Europeană, a indicat executivul comunitar într-un comunicat. Statele membre au avut termen până la sfârșitul anului 2019 să își înainteze planurile definitive, pentru a facilita punerea în aplicare a angajamentelor luate de UE în cadrul Acordului de la Paris privind clima, privind diminuarea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Până în prezent, 19 din 27 de țări și-au prezentat planul național pentru energie și climă, potrivit comisarului pentru Energie, Kadri Simson. Țările restante sunt Franța, Germania, Spania, Bulgaria, Irlanda, Luxemburg, România, Slovenia, precum și Marea Britanie, care a ieșit din UE la 31 ianuarie, indică AFP.

Executivul comunitar a adoptat la 3 februarie 2020 două decizii care interzic Lituaniei și României să acorde autorizații de urgență nejustificate pentru pesticide care conțin trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam), potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene. Fiind dovedit că utilizarea acestor substanțe afectează albinele, utilizarea lor a fost limitată la nivelul Uniunii Europene. Executivul comunitar subliniază că România și Lituania au acordat de mai multe ori autorizații de urgență pentru a permite utilizarea acestor substanțe în ideea de a lupta împotriva anumitor dăunători la culturi specifice, autorizații pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu le consideră justificate.

Comisia Europeană a lansat la 4 februarie 2020 o consultare publică pentru a pregăti până la sfârșitul anului un plan de luptă împotriva cancerului, cauza unui deces din patru în Europa, conform AFP. În fiecare an, în Uniunea Europeană 3,5 milioane de persoane sunt diagnosticate cu cancer, iar 40% din cazuri sunt legate de ''cauze ce ar putea fi evitate''. Aceasta este o problemă de sănătate gravă, care va afecta în mod direct 40 % dintre cetățenii UE, cu un impact important asupra economiilor și sistemelor de sănătate europene, potrivit Comisiei Europene.

Parlamentul European
Procurorul șef european Laura Codruța Kovesi a pledat la 6 februarie 2020, la Bruxelles, într-o ședință comună a Comisiei pentru libertăți civile (LIBE) și a Comisiei de Control Bugetar (CONT) din Parlamentul European, pentru un buget mai mare al instituției pe care o conduce, plecând de la estimarea că aceasta va deschide 2.000 de cazuri noi în primul an de activitate, conform https://www.europarl.europa.eu. Ea a explicat că Parchetul European nu poate activa ca o agenție cu activitate de regularitate, care să înceapă de la zero și să-și sporească gradual nivelul de activitate. EPPO trebuie să îmbunătățească nivelul de protecție a intereselor financiare ale UE. În plus, EPPO trebuie să poată trata un număr de cazuri restante care intră în sfera sa de competență. Laura Codruța Kovesi a citat dintr-un raport recent care estimează fraudele cu TVA în UE între 30 și 60 de miliarde de euro anual.

Consiliul European
Președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a întâlnit, la 7 februarie 2020, la Bruxelles, cu președintele României, Klaus Iohannis, cei doi discutând despre viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Șeful statului a reafirmat că România susține un buget "ambițios", preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, insistând asupra asigurării finanțării corespunzătoare a Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune și reiterând că aceste două politici constituie principalele instrumente în reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre și între diferitele regiuni europene. Această întrevedere între cei doi oficiali pe tema Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 s-a desfășurat în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie.

Președintele Consiliului European Charles Michel a avut o discuție telefonică la 3 februarie 2020 cu premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, fiind abordat nivelul cooperării Armenia-Uniunea Europeană. Ambii oficiali au convenit asupra necesității adâncirii cooperării, în special în ce privește relațiile comerciale. Oficialul Uniunii Europene a transmis interesul blocului comunitar față de reformele democratice din Armenia, potrivit https://www.consilium.europa.eu.

Eurostat
Peste două treimi dintre statele membre ale Uniunii Europene (21 din 27 de state membre) aveau la 1 ianuarie 2020 un salariu minim pe economie, care în general avea o valoare mai mică de 600 de euro pe lună în est și de peste 1.500 de euro pe lună în nord-vestul UE, conform datelor publicate la 3 februarie 2020 de Eurostat. La începutul acestui an, Bulgaria avea cel mai scăzut salariu minim brut pe economie din UE (312 euro), urmată de alte nouă state membre din est cu salarii minime cuprinse între 400 și 600 de euro pe lună: Letonia (430 euro), România (466 euro), Ungaria (487 euro), Croația (546 euro), Cehia (575 euro), Slovacia (580 euro), Estonia (584 euro), Lituania (607 euro) și Polonia (611 euro).

Prețurile producției industriale în Uniunea Europeană și în zona euro s-au menținut stabile în decembrie, comparativ cu luna precedentă, România și Olanda fiind pe primul loc în rândul statelor membre, conform datelor publicate la 4 februarie 2020 de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Volumul comerțului cu amănuntul în România a urcat cu 8,5% în decembrie 2019, comparativ cu perioada similară din 2018, acesta fiind cel mai însemnat ritm de creștere înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, conform datelor publicate la 5 februarie 2020 de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Comparativ, în zona euro, comerțul cu amănuntul a crescut cu 1,3% în ritm anual, în timp ce în Uniunea Europeană s-a înregistrat un avans de 1,9%.

Aproximativ 5,2% din persoanele angajate în Uniunea Europeană, cu vârsta între 15 și 64 de ani, au lucrat în mod obișnuit de acasă în anul 2018, pe primul loc fiind Olanda, unde 14% dintre salariați lucrează de acasă, urmată de Finlanda (13,3%), Luxemburg (11%) și Austria (10%), la polul opus situându-se România și Bulgaria, cu 0,4% și, respectiv, 0,3% dintre angajați, arată datele publicate la 6 februarie 2020 de Eurostat.

Sursa:Agerpres

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică
Meteo Chișinău
10
Cer senin
Umiditate:81 %
Vint:1 m/s
Thu
20
Fri
22
Sat
24
Sun
23
Mon
22

Curs oficial BNM 15 Iulie 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.4388 0.0308
USD 17.0958 -0.0318
RON 4.0135 0.0067
UAH 0.6302 -0.0018
RUB 0.2407 -0.0010
Arhivă Radio Chișinău