În popor există credința că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porțile raiului pentru sufletele păcătoșilor reținute în iad, de la Adam și până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Ușile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.

Slujbele din Săptămâna Luminată se țin cu Ușile Împărătești larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează ușa deschisă de la mormântul Mântuitorului dar și ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morții Mântuitorului.

În plus, în Săptămâna Luminată credincioșii nu mai trebuie să țină deloc post. Se întremează astfel după cele opt săptămâni de post anterior Sfintelor Paști.

În biserici, în Săptămâna luminată și până la Înălțarea Domnului nu se îngenunchează.

Tradiția spune că în Săptămâna Luminată nu se spală rufe, nu se fac treburi casnice și nu se fac munci agricole, atât în semn de respect pentru sărbători, cât și din superstiția de a nu atrage bolile, dăunătorii și pagubele.

În Sâmbăta Luminată, credincioșii merg la biserică cu un ou roșu pentru a se împărtăși. Aceștia nu pot îngenunchia, pentru că nu se fac mătănii.

Tot în această zi este bine să porți haine albe, pentru a atrage lucrurile pozitive asupra ta. Nu se spală, nu se calcă și nu se coase în această zi, pentru a nu atrage ghinionul.

În Sâmbăta Luminată, spune tradiția, nu se face niciun fel de muncă în casă, iar gospodinele trebuie să se pregătească pentru Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma).

În Sâmbăta Luminată, nu se îngenunchează, oamenii nu fac mătănii, ci doar se închină. Iisus Hristos nu îi vrea pe oameni în umilință, ci să se îndrepte spre căință.

De asemenea, aceasta este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morții vor fi pomeniți la slujba specială de Paștele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii. În această zi, sunt pomeniți doar cei care au murit înecați.

În această perioadă nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase.

Și la slujbele de înmormântare din Sâmbăta Luminată, la fel ca în toată săptămâna de după Înviere, sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii.

În popor există credința că în Săptămâna Luminată, prin Învierea Mântuitorului, Raiul se deschide tuturor până la Duminica Tomii, care urmează Sâmbetei Luminate. Astfel că primele șapte zile de după Învierea lui Iisus Hristos, așadar și în Sâmbăta Luminată, toți cei care mor ajung direct în Rai.

Regulile din Săptămâna Luminată

Săptămâna Luminată deschide perioada liturgică de 50 de zile până la Rusalii, numită Penticostar, în care rânduielile Bisericii se schimbă. Zilele din Săptămâna Luminată au semnificații speciale, dar și denumire precise: Lunea Albă, Marțea Albă, Sfânta Miercuri, Joia Verde, Vinerea Scumpă sau Fântânița, Sâmbăta Luminată și Duminica Luminată.

În Săptămâna Luminată, credincioșii trebuie să țină cont de anumite reguli, potrivit tradițiilor și obiceiurilor străvechi.

Denumirea de Săptămâna Luminată, din care face parte și Sâmbăta Luminată, provine de la un obicei practicat în vechime, când Botezul era săvârșit în noaptea de Paște, explică teologii. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paște. Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată.