"Nu aș fi surprins dacă s-ar ajunge la 10 milioane de reclamații”, a declarat miercuri în fața presei Markian Kliucikovski, directorul executiv al Registrului pagubelor războiului în Ucraina, o nouă instituție internațională susținută de Consiliul Europei.

Crearea acestui registru a fost decisă în cadrul unui summit la care au participat 46 de țări membre ale Consiliului Europei la Reykjavik în mai, cu scopul de a ține evidența pagubelor provocate de Rusia Ucrainei de la începutul invaziei ruse pe scară largă la 24 februarie 2022 și a calcula suma. Obiectivul este obținerea de reparații în cele din urmă.

"Ideea este de a înregistra plângerile referitoare la pierderi umane, răniri, tortură și alte suferințe fizice, inclusiv violențele sexuale, strămutări forțate și deportări, pierderi de venituri, distrugerea locuințelor și întreprinderilor, precum și a mediului înconjurător", a precizat Kliucikovski.

Obiectivul registrului nu este evaluarea admisibilității plângerilor, care va fi realizată într-o a doua etapă de către o comisie independentă însărcinată cu stabilirea compensațiilor, ci doar de a aduna reclamațiile.

Doar în ceea ce privește strămutarea populației, juristul a relevat că între 4 și 6 milioane de ucraineni s-au refugiat în străinătate, iar 2 milioane s-au relocat în interiorul țării, fiind adică tot atâtea plângeri potențiale. Dar el nu a riscat să evalueze suma pe care ar putea să o atingă factura finală.

De la sfârșitul lunii aprilie, ucrainenii vor putea să înceapă să-și înregistreze plângerile exclusiv pe cale digitală printr-o aplicație a serviciului public deja existentă, Diia.

"Ar trebui să fie la fel de simplu ca și cum v-ați conecta cu telefonul. Oamenii vor putea să adauge cu ușurință orice fișier, cum ar fi fotografii, certificate sau declarații, și să le trimită în registru cu un simplu clic", potrivit oficialului citat.

Aplicația Diia face obiectul unor atacuri cibernetice "aproape zilnic", dar Kliucikovski a subliniat că ea nu va fi decât o "poartă de acces" pentru înregistrarea reclamațiilor ce vor fi stocate în străinătate.

Este imposibil pentru Kliucikovski să spună în cât timp compensațiile financiare vor fi vărsate, de vreme ce conflictul continuă:"Cred că este mai corect să vorbim despre ani", afirmă el.

Cu sediul la Haga, organismul va funcționa cu 45 de persoane, dintre care 10 la Kiev, "angajate să sensibilizeze populația asupra procesului".

Juristul ucrainean a spus că Registrul nu este decât o primă etapă în mecanismul compensațiilor, recunoscând că mijloacele de a le finanța constituie obiectul unor negocieri internaționale.

"Rusia este un stat agresor, care are deci datoria de a plăti pentru reparații, este stabilit. Într-o lume civilizată, Rusia ar consimți să plătească pentru pagubele provocate. Dar noi nu credem în asta în mod evident", a declarat el într-o conferință de presă la sediul Consiliului Europei din Strasbourg.

Kliucikovski a invocat o eventuală confiscare a circa 300 miliarde de euro din activele rusești înghețate în străinătate.

"În virtutea dreptului internațional actual, nu este posibilă confiscarea bunurilor unui alt stat", a remarcat el.

"Dar ne putem întreba: dacă un stat încalcă un principiu-cheie al dreptului internațional, oare se poate refugia în spatele unei alte dispoziții a dreptului internațional? Răspunsul nostru este că nu", a declarat acesta.

O altă posibilitate ar fi de a permite aliaților Ucrainei să adopte "măsuri de retorsiune" comerciale împotriva Rusiei și să recupereze astfel fonduri care ar fi transferate Kievului.

La ora actuală, circa 40 de țări membre ale Consiliului Europei, plus SUA, Canada și Japonia și-au exprimat sprijinul pentru acest proces.

Registrul internațional se adaugă diferitelor măsuri care vizează să ajute Ucraina să obțină despăgubiri din partea Rusiei.

În martie, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru responsabilitatea sa în deportarea copiilor ucraineni.

Proiectul de creare a unui tribunal special pentru crimele de război în Ucraina, probabil cu sediul tot la Haga, a făcut de asemenea obiectul discuțiilor la summitul de la Reykjavik.