Lavrov a făcut o declarație în acest sens după discuțiile purtate luni la Moscova cu omologul său armean Zohrab Mnatsakanyan.

Ministrul de externe al Armeniei a declarat, la rândul său, că negocieri de pace eficiente cu privire la Nagorno-Karabah - enclavă azeră locuită de o majoritate de etnici armeni - sunt posibile numai după încetarea completă a focului între forțele azere și cele armene, pledând pentru un mecanism de verificare a încetării focului din rațiuni umanitare. El a spus că au loc în continuare consultări în acest sens între Erevan, Baku, Moscova și Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), conform EFE.

Referitor la acest armistițiu provizoriu, intrat în vigoare sâmbătă la prânz, ministrul de externe armean a remarcat că acesta nu se respectă întru totul.

Azerbaidjanul consideră că este necesară extinderea formatului de negocieri asupra Nagorno-Karabah prin implicarea Turciei, a declarat președintele azer Ilham Aliev într-un interviu acordat duminică televiziunii ruse RBK din cadrul grupului media omonim, care include un portal de știri și un săptămânal.

Componența Grupului OSCE de la Minsk, aprobată în 1992, format în cadrul căruia se duc negocierile cu privire la Nagorno-Karabah, nu corespunde realităților geopolitice actuale, consideră șeful statului azer. 'Grupul de la Minsk a fost format cu mulți ani în urmă, în 1992, în niște realități geopolitice absolut diferite. Dacă astăzi am forma un grup de contact cu mediatori, componența sa ar fi diferită', a declarat Aliev, potrivit căruia componența acestuia ar trebui să reflecte echilibrul de forțe existent în regiune, interesele țărilor din regiune și ar trebui să țintească spre obținerea unui rezultat.

În cursul reluării ostilităților în jurul Nagorno-Karabah la 27 septembrie, Turcia a oferit sprijin Azerbaidjanului, notează RBK. Președintele Recep Tayyip Erdogan a subliniat în declarații necesitatea continuării luptei pentru restabilirea suveranității Azerbaidjanului asupra Karabahului nerecunoscut.

Armenia a comunicat despre utilizarea unor avioane F-16 aparținând Turciei în etapa actuală a conflictului, iar, într-un interviu acordat RBK, prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a spus că violențele s-ar fi încheiat mai repede dacă Ankara nu s-ar fi alăturat Azerbaidjanului.

Președintele azer insistă că toate deciziile au fost luate de el în mod independent, dar subliniază rolul stabilizator al Turciei în situația actuală, potrivit RBK.

'Poziția activă și foarte clară a conducerii turce, personal a președintelui și a altor oficiali în timpul escaladării tensiunilor a împiedicat în mod esențial implicarea unor terțe țări în conflict, de aceea eu apreciez rolul Turciei ca exclusiv pozitiv și cred că ea ar trebui să joace un rol și mai mare în regiunea noastră, inclusiv în soluționarea conflictului' legat de Nagorno-Karabah, a declarat președintele Ilham Aliev în interviul pentru RBK duminică.

Grupul OSCE Minsk este coprezidat de Rusia, Franța și SUA și doar aceste țări participă la discuțiile de pace propriu-zise. Turcia împreună cu Belarus, Germania, Italia, Suedia și Finlanda au statut de membri permanenți în cadrul acestui format. Declarația de încetare a focului convenită sâmbătă la Moscova nu implică o creștere a numărului de participanți la negocieri, relevă RBK, sugerând că propunerea lui Ilham Aliev viza ca Turcia să devină copreședinte în cadrul Grupului OSCE de la Minsk, alături de Rusia, Franța și SUA.

Ca un semn de creștere a rolului Ankarei în etapa actuală a conflictului din Nagorno-Karabah, ministrul apărării turc, Hulusi Akar, i-a transmis omologului său rus Serghei Șoigu într-o discuție telefonică luni că forțele armene trebuie să se retragă din teritoriile azere ocupate și să oprească atacurile asupra civililor, relatează Reuters și RIA Novosti.

Azerbaidjanul nu va mai aștepta încă 30 de ani pentru găsirea unei soluții la conflictul din Nagorno-Karabah, iar Turcia sprijină ofensiva azeră pentru 'preluarea controlului asupra teritoriilor ocupate', a declarat ministrul apărării turc într-un comunicat în finalul acestei discuții telefonice.

Luni, forțele azere și cele armene s-au acuzat reciproc de lansarea a noi atacuri în jurul regiunii Nagorno-Karabah, la nici două zile după ce au acceptat o încetare a focului umanitară, cu medierea Rusiei, cu scopul de a se pune capăt celor mai înverșunate confruntări din ultimii 25 de ani în această enclavă din Caucazul de Sud.AGE