Miniștrii apărării din NATO urmează să convină, săptămâna aceasta, un acord de constituire a unor unități de comandament, compuse din militari autohtoni și soldați ai NATO, în șase state aliate est-europene - țările baltice, Polonia, România și Bulgaria, în cadrul unei noi strategii adoptate drept răspuns la criza din Ucraina, informează The New York Times, Fox News și Denver Post. NATO își întărește prezența în Est, scrie și El Pais, amintind că, în 2014, forțele aliate au interceptat 144 de avioane rusești în spațiul aerian european. “2014 nu a fost un an bun pentru securitatea europeană, a fost un an negru”, a deplâns secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la Bruxelles, citează Stars and Stripes.

“La sud, extremismul violent este la granițele noastre, răspândind haos în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu, și alimentând terorismul pe străzile noaastre. La est, Rusia continuă tulburările, folosind forța militară pentru a destabiliza estul Ucrainei și a-și intimida vecinii, nesocotind legile internaționale", a subliniat Stoltenberg, citat de Stars and Stripes. NATO lansează alarma: Rusia mărește cheltuielile militare, în ciuda crizei, titrează Il Sole. Secretarul general al NATO a adăugat că Rusia continuă să acorde prioritate apărării, în timp ce, în statele alianței occidentale, cheltuielile militare sunt minime. Totodată, Stoltenberg a asigurat că NATO intenționează să continue dialogul cu Moscova, adaugă ziarul italian. Potrivit cifrelor publicate de Alianță, în 2014, membrii europeni ai NATO au cheltuit 250 de miliarde dolari în sectorul de apărare, cu 3 la sută mai puțin față de 2013, precizează Il Sole.

Europa și Grecia încep să își vorbească, dar dialogul este foarte tensionat și nu este suficientă vizita la Atena a președintelui Parlamentului European, Martin Schulz, ca să se atenueze conflictul, constată La Stampa. Martin Schulz, a îndemnat guvernul Greciei să își atenueze retorica anti-germană, scrie EUObserver. După o primă săptămână tensionată, premierul grec Alexis Tsipras a subliniat că va încerca să ajungă la un acord, în curând, cu creditorii internaționali, susține Kathimerini. Ar putea victoria stângii în Grecia să încline balanța puterii în Europa? întreabă Der Spiegel. Învingătorul grec al alegerilor, Alexis Tsipras, dorește o Europă total diferită de cea a Angelei Merkel, iar succesul său, probabil, va acumula furie împotriva dominației germane în UE, mai ales că Franța și Italia speră și ele să se termine cu austeritatea, comentează Der Spiegel.

Crește resentimentul italienilor față de moneda unică europeană și față de Europa, avertizează Il Giornale. Potrivit datelor unui sondaj realizat de institutul Eurispes, 22,7 la sută dintre italieni sunt convinși că, în realitate, moneda euro a avantajat doar țările bogate, notează Il Giornale. Germanii sunt, în majoritate, pentru rămânerea Greciei în eurozonă, arată un sondaj publicat de Bild am Sonntag. 62 la sută dintre ei doresc ca Atena să se mențină în uniunea monetară, numai 26 la sută fiind pentru o ieșire a Greciei din zona euro. Germania asistă la un proces distructiv în sudul Europei, așezată confortabil în lojă, preocupată să nu-și alimenteze extrema-dreaptă, fără a înțelege, însă, că astfel înlesnește drumul extremei-stângi în alte țări, fapt care ar putea fi fatal pentru Europa și, în consecință, și pentru interesele germane, analizează Diario de Noticias.

Îngrozită și întristată de uciderea unui al doilea ostatic japonez, decapitat de extremiști ai Statului Islamic, Japonia își ia măsuri sporite de securitate, scrie presa internațională. Totuși, Tokyo va continua spijinul non-militar în lupta împotriva terorismului, anunță Stars and Stripes. Japoniei, una dintre cele mai sigure țări de pe glob, i s-a amintit că lumea e un loc periculos, scrie USA Today. Japonia s-a bucurat de relații bune cu multe națiuni arabe, constată Japan Times, dar nu este și cazul grupării Statul Islamic. Criza ostaticilor a scos la iveală incapacitatea guvernului de a face față și de a negocia cu Statul Islamic, opinează ziarul nipon. În context, UE va consolida controlul la frontierele sale, pentru a combate jihadismul, scrie ABC. Liderii țărilor din UE se vor reuni, pe 12 februarie, pentru a pune în practică noi măsuri. Oficialii europeni discută și despre combaterea pe Internet a propagandei jihadiste și, pentru prima oară, se vorbește despre dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru depășirea celor mai sofisticate metode de încriptare, notează ABC.