Ei trebuie să umilească pe cineva, adică "să-i dea peste bot", nu pentru a obține un avantaj concret, ci pentru a arăta că nu sunt slabi.

Același lucru este valabil pentru politicienii care conduc azi Rusia. Țara trece prin dificultăți economice mari. După 15 ani de conducere a lui Putin se constată că economia rusă este dependentă de exploatarea și exportul materiilor prime, în primul rând energetice, chiar mai mult decât în perioada URSS.

Pretinsul miracol economic, care durează de peste un deceniu, a rezultat nu din îmbunătățirea statului, a facilităților pentru investitori și a unei politici economice înțelepte, ci din prețurile mari la petrol și gaz pe piețele mondiale. Rusia nu are posibilități mari de controlare a acestor prețuri și a schimbării piețelor de desfacere pentru hidrocarburile exportate. Este dependentă de piața europeană mai mult decât Europa de gazul rusesc. Când prețul materiilor prime a scăzut, în bugetul rus a apărut gaura și acum sunt necesare economii, care nu vor ocoli nici cheltuielile cu înarmarea.

Dar conducătorii de la Kremlin, conducându-se după codul de onoare banditesc, consideră că nu este timp de compromisuri cu vecinii și partenerii europeni. Cel mai important lucru este să nu-ți arăți slăbiciunile. Mai întâi, a primit-o "peste bot" Ucraina, iar acum șeful Gazprom, Aleksei Miller, amenință statele europene cu oprirea furnizării gazului, iar banda de motocicliști Lupii Nopții, care a fost angajată să ocupe Crimeea, se pregătește acum de un raid prin Polonia.

Miller dă asigurări că concernul lui este în stare să poarte războiul comercial cu Uniunea Europeană, deoarece are suficiente rezerve. Nu mă îndoiesc că suficiente rezerve are în contul său Miller și alți oameni din echipa lui Putin, dar nu Gazprom, nu Rusia. Marea putere cu materii prime a strâns rezerve financiare, grație prețului mare la petrol, nu mult mai mari decât cele pe care le-au avut înainte de 2014 fondurile poloneze deschise de pensii. Pentru un stat mare, care cheltuiește anual pentru armată aproape 100 miliarde dolari, acestea nu sunt rezerve suficiente.

Uniunea Europeană încearcă de mai mulți ani să creeze pe teritoriul său o piață a gazului care să funcționeze bine și care să se opună concernelor, care folosesc poziția lor monopolistă. De aceea, între altele, a blocat construirea gazoductulului South Stream, prin care Gazprom ar fi furnizat materie primă în sudul Europei prin teritoriul Bulgariei și Ungariei, țări care fac parte din Uniune. Concernul încearcă să ocolească prevederile Uniunii, construind gazoductul prin Turcia. Amenințările la adresa Uniunii au rolul să o descurajeze în blocarea acestui proiect.

Rusia ar putea deveni rapid o țară bogată (o bogăție a cetățenilor, nu a oligarhilor, generalilor și politicienilor) și mai bine condusă, dacă s-ar adapta la regulile obligatorii în lumea civilizată - dacă ar respecta investitorii străini, drepturile omului, dacă ar colabora și nu ar încerca să domine.

În perioada URSS, în Polonia a crescut un număr chiar mare de rusofili, care au fost atrași de "forța mai blândă" a vecinului din Est - cântecele lui Vîsoțki și Okudjava, cărțile lui Șușkin și filmele lui Tarkovski. Rusia de azi crede numai în forța dură - tancuri și tunuri care trag în orașele din estul Ucrainei și raidul Lupilor Nopții prin Polonia. Are nevoie, firește, să-i "dea cuiva peste bot", apoi să țipe că a fost atacată.
Politicienii polonezi ar trebui să fie solidari în fața cerințelor și a provocărilor rusești. Va trebui să fim față de Rusia fermi, ceea ce nu înseamnă agresivi. Trebuie să devenim cât mai repede independenți de furnizările de materie primă dintr-o singură sursă, ceea ce nu înseamnă să evităm importul din Rusia. Și trebuie să sperăm că rușii vor înțelege că guvernarea lui Putin este pentru ei o nenorocire.

GAZETA WYBORCZA
Maria Stanciu