Scenariul sumbru a fost prezentat în timp ce administrația Biden avertiza, de asemenea, că Moscova are în vedere filmarea unui atac fals împotriva teritoriului rusesc sau a populației vorbitoare de limbă rusă de către forțele ucrainene ca pretext pentru a-și invada vecinul – o afirmație pe care Kremlinul a negat-o cu tărie.

Începând de vineri, la granița cu Ucraina existau 83 de grupuri tactice de batalioane rusești, cu aproximativ 750 de soldați fiecare, pregătite pentru un posibil asalt. Această cifră este în creștere de la 60 în urmă cu două săptămâni.

Totuși, Casa Albă a declarat că Statele Unite nu dețin informații potrivit cărora Putin ar fi luat decizia de a invada. Însă, imaginile din satelit și alte informații indică faptul că acesta a mobilizat peste 100.000 de soldați și echipamente militare la granița cu Ucraina – un oficial de securitate occidental a estimat numărul la 130.000 – poziționându-se potențial pentru ceea ce ar putea deveni cea mai mare ofensivă militară terestră din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

O astfel de invazie ar avea un cost uman considerabil cu riscul de a provoca moartea a 25.000 până la 50.000 de civili, 5.000 până la 25.000 de soldați ucraineni și 3.000 până la 10.000 de soldați ruși. De asemenea, ar putea provoca un aflux de 1 până la 5 milioane de refugiați, în principal spre Polonia.

Moscova a negat că ar intenționa să invadeze Ucraina, dar a subliniat că apreciază prezența trupelor și armelor occidentale în fosta sferă sovietică drept o amenințare inacceptabilă la adresa securității. Președintele rus, Vladimir Putin, a acuzat Statele Unite și aliații săi europeni că au ignorat solicitările sale principale de a interzice Ucrainei să adere la NATO, de a exclude amplasarea de arme de atac la granițele Rusiei și de a reduce armamentul și dispozitivul de forțe al NATO la granițele sale din 1997.

De asemenea, Rusia a încercat să prezinte Ucraina ca fiind agresorul în criză, avertizând că un Kiev susținut de NATO ar putea încerca să recupereze Crimeea, anexată de Moscova în 2014.

Președintele Biden urmează să se întâlnească în această săptămână cu noul cancelar german Olaf Scholz, care a fost acuzat că nu a luat suficiente măsuri pentru a răspunde la agresiunea rusă. Germania a fost reticentă în a exporta arme către Ucraina, spre consternarea Kievului, deși Scholz a indicat recent că “toate opțiunile” – inclusiv controversatul gazoduct Nord Stream 2, care ar adânci dependența Berlinului de Moscova în ceea ce privește energia – se află în vedere pentru sancțiuni în cazul unei noi invazii rusești.

Între timp, Putin și-a consolidat propria rețea de sprijin diplomatic. După întâlnirea de vineri cu președintele chinez Xi Jinping la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă, cei doi lideri au emis o declarație în care au cerut NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia.

De asemenea, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt „superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“.