Armenia și Azerbaidjan sunt angajate de mai multe luni în discuții pentru negocierea unui acord de pace privind regiunea Nagorno-Karabah, teritoriu azer cu populație majoritar armeană.

În ultima lună, cetățeni azeri care pretind că sunt activiști de mediu au blocat singurul drum care leagă Nagorno-Karabah de Armenia în ceea ce Erevanul a calificat drept o blocadă aprobată de guvernul de la Baku. Autoritățile azer susțin că militanții pentru mediu au preocupări legitime față de exploatarea minieră armeană în regiune, pe care o consideră ilegală, negând instituirea unei blocade împotriva Nagorno-Karabah.

Într-o declarație făcută joi, Rusia a acuzat Armenia pentru eșecul discuțiilor de pace între cele două părți și a chemat Erevanul să revină la masa negocierilor.

'Este dificil de evaluat poziția Erevanului atunci când declarațiile oficiale diferă atât de mult' în una și aceeași problemă, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova.

Decizia Erevanului de a se retrage de la negocierile de pace care fuseseră programate în decembrie la Moscova 'ne-a împiedicat să discutăm asupra tratatului de pace', a afirmat Zaharova, adăugând: 'Dacă partenerii noștri armeni sunt cu adevărat interesați să rezolve aceste probleme... atunci în loc să se angajeze într-o gândire dogmatică este necesar să continuăm să lucrăm împreună'.

Oficialii de la Erevan sunt din ce în ce mai indignați față de Rusia - în mod oficial aliată în virtutea unui tratat de apărare reciprocă - pentru că nu a făcut mai mult pentru a pune capăt blocadei.

Conform unui acord de pace semnat în 2020, după ostilitățile din Nagorno-Karabah dintre Azerbaidjan și Armenia în toamna aceluiași an, Rusia a desfășurat un contingent de menținere a păcii în regiune, iar Azerbaidjanul a fost de acord să asigure libera circulație de-a lungul coridorului Lacin, care leagă Armenia de Nagorno-Karabah.

Armenia declară că Azerbaidjanul nu respectă acest acord și vrea ca forțele ruse de menținere a păcii să facă mai mult pentru a-i îndepărta pe protestatarii azeri.

Moscova susține că face tot ceea ce poate, dar deocamdată fără niciun rezultat, conform responsabililor de la Erevan.

În acest context, mass-media ruse citează o declarație din urmă cu o zi a premierului armean Nikol Pașinian, în care acesta se pronunță împotriva prezenței militare a Rusiei în țara sa. 'Prezența Rusiei în Armenia nu numai că nu îi garantează securitatea, ci, dimpotrivă, creează amenințări la adresa securității ei, declară Pașinian', citat de Pravda.ru.

Semn al divergențelor tot mai mari dintre Erevan și Moscova poate fi considerat și anunțul din urmă cu o zi, când Pașinian a declarat că Armenia nu va găzdui desfășurarea exercițiilor în cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) pe teritoriul său, considerându-le inadecvate în situația actuală.

Pe teritoriul Armeniei urmau să aibă loc în cursul acestui an exercițiile 'Frăție indestructibilă' în cadrul OTSC, la care trebuiau să ia parte toate țările membre ale acestei organizații de cooperare militară regională condusă de Moscova - Rusia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan și Armenia.