Dincolo de porțile Penitenciarului nr. 13. Ziarul de Gardă descrie condițiile din închisoarea în care sunt „cazați” Plahotniuc, Țuțu și Guțul. Legea ridică ziduri înalte între cei aflați în libertate și cei deținuți – fie că sunt condamnați, fie judecați sau cercetați penal. Ziarul de Gardă a mers dincolo de porțile Penitenciarului nr. 13. De-a lungul anilor, această instituție penitenciară a fost loc de detenție pentru mai mulți politicieni de rang înalt. Vlad Filat, Veaceslav Platon și, mai nou, Vladimir Plahotniuc, Constantin Țuțu sau Evghenia Guțul au ajuns după zidurile închisorii. Acolo, toți cei peste 900 de deținuți sunt egali în fața aceluiași regim: suprapopulare, plimbări în curți de unde cerul se vede tot printre gratii, întâlniri și apeluri limitate. Deși penitenciarul este suprapopulat, unii dintre cei deținuți sunt plasați singuri în celulă. Excepțiile se întâlnesc în sectorul în care sunt deținuți foști sau actuali demnitari și funcționari publici, politicieni sau oameni de afaceri. În prezent, în acest bloc se dețin circa 50 de persoane. În una dintre aceste celule este izolat și oligarhul Vladimir Plahotniuc, extrădat la sfârșitul lunii septembrie în R. Moldova. Plasat singur în celulă, Plahotniuc împarte același bloc cu Constantin Țuțu, fostul deputat pe care chiar oligarhul l-a inițiat în politică. Aproape de aceștia, tot singură în celulă, stă și Evghenia Guțul, condamnată în primă instanță. Detalii vedeți pe pagina Ziarului de Gardă.

Bani pentru justiție în 2026: Noi sedii de instanțe, reparații în închisori și salarii mai mari pentru judecători și procurori. Europa Liberă relatează că autoritățile planifică pentru 2026 să cheltuie 11 milioane de lei pentru combaterea criminalității organizate, 13,9 milioane – pentru vetting și 4,1 milioane – pentru infrastructura pentru noile complete de judecată anticorupție. O parte din bani va veni din surse externe. În total, pentru organizarea sistemului judecătoresc, în bugetul de stat pentru 2026 sunt prevăzute circa 84 milioane de lei, încă 72,2 de milioane – pentru înfăptuirea justiției și 36,2 de milioane de lei – pentru organizarea activității Procuraturii.

Spioni printre balalaici? De ce închide Moldova Centrul Rus de Știință și Cultură, scrie Anticorupție.md. Închiderea definitivă a centrului este programată pentru iulie 2026, iar până atunci acesta va funcționa într-un regim de tranziție. Primele centre ruse de știință și cultură au fost lansate în Moldova în 2009 de către Fundația „Russki Mir”, care a deschis filiale la Chișinău, Bălți, Comrat și Tiraspol. Centrul din Chișinău funcționa ca sediu principal. Fundația Russki Mir a fost înființată în 2007 la inițiativa lui Vladimir Putin, cu misiunea declarată de a promova cultura, limba și mass-media rusă, precum și „diplomația publică” în străinătate. Deși prezentate oficial ca instrumente de soft power, aceste centre oferă o acoperire convenabilă pentru manipulare și campanii de influență, fiind considerate de Kremlin o platformă strategică, iar Rusia alocă fonduri considerabile fundației. Directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, a explicat că centrul Russki Mir a avut un rol activ și coordonat în regiunea autonomă Găgăuzia în timpul alegerilor pentru conducerea regiunii din primăvara anului 2023. Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției, a subliniat că în Rusia serviciile secrete, oligarhii, activiștii culturali, clerul și birocrația nu funcționează separat, ci ca „clanuri” care operează sincronizat și urmăresc același obiectiv: menținerea loialității interne și extinderea influenței externe.

Rusia continuă să destabilizeze țări, inclusiv R. Moldova, pe care încă o vede ca parte a sferei sale de influență. Într-un interviu pentru Veridica, ambasadorul Danemarcei în Republica Moldova, Søren Jensen, spune că pe fundalul amenințărilor hibride ale Rusiei în Europa, Danemarca își intensifică cooperarea militară și de securitate cu Republica Moldova. Søren Jensen a explicat că președinția daneză a Consiliului UE prioritizează consolidarea apărării europene, inclusiv prin dezvoltarea capacităților de protecție împotriva războiului hibrid. „Rusia continuă să destabilizeze țări, inclusiv Republica Moldova, pe care încă o vede ca parte a sferei sale de influență”, a spus ambasadorul Jensen, subliniind necesitatea ca Chișinăul să-și întărească reziliența și capacitățile de apărare. Potrivit lui Søren Jensen, cooperarea moldo-daneză include un memorandum de înțelegere semnat în 2025, axat pe instruirea militară, dezvoltarea capacităților cibernetice și informatice, gestionarea crizelor și sprijin pentru participarea voluntară a militarilor moldoveni la operațiuni internaționale. Referindu-se la deschiderea negocierilor de aderare, în mandatul Danemarcei care deține în prezent președinția Consiliului UE, oficialul a declarat că „Capitolele sunt practic deja deschise”.

„Soluția creativă” pentru R. Moldova: lansarea negocierilor tehnice la Bruxelles și continuarea reformelor la Chișinău. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a spus într-un interviu la RFI că „Moldova este o țară 100% europeană și sunt convins că va fi pregătită pentru a adera la Uniunea Europeană, pentru că are mulți oameni de valoare. Sunt convins că dacă acești oameni de valoare din țară și din diaspora vor decide să se implice, Republica Moldova poate deveni un actor influent în Uniunea Europeană”. Dacă autoritățile vor da dovadă de un ritm susținut, Republica Moldova va deveni un jucător activ în Uniunea Europeană, așa cum este Luxemburg, țările Baltice sau România. Vicepreședintele Parlamentului European s-a arătat convins că până la sfârșitul anului sau cel târziu la începutul anului viitor Republica Moldova va începe negocierile de aderare la UE.