Ziarul de Gardă scrie care sunt prioritățile reale ale R. Moldova pentru anul 2026? În 2026, R. Moldova va trebui să ia decizii clare privind direcția de dezvoltare a țării. Problemele economice, funcționarea justiției, securitatea energetică și aderarea la Uniunea Europeană rămân teme importante pentru societate. Analistul politic Anatol Țăranu consideră că prioritatea anului 2026 este reforma economică, pentru că de asta depind toate celelalte lucruri. Dacă economia este într-o stare precară, asta va fi grav pentru imaginea guvernării proeuropene și ar putea să scadă din atractivitatea europeană a societății. O altă prioritate a anului, desigur, este creșterea exigenței față de tentativele dușmănoase de a destabiliza R. Moldova. Experta în spațiul ex-sovietic Ileana Racheru,  consideră că prima prioritate ar fi întărirea securității R. Moldova. Neutralitatea nu înseamnă că trebuie să te regăsești în situația în care era R. Moldova în 2022, subliniază experta. Prioritatea zero pentru Guvernul R. Moldova în anul 2026, desigur, se referă la procesul de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană, susține analistul politic Ion Tăbârță. Reieșind din procesul de negocieri, desigur că avem câteva domenii care sunt importante - reforma teritorial-administrativă. Un alt subiect care va rămâne prioritar în 2026, ca și în alți ani, este procesul de reformă a justiției.

Rusia ar vrea Moldova într-o zonă de ambiguitate strategică. Într-o analiză pentru DW Moldova, jurnalistul Vitalie Călugăreanu atenționează că Rusia testează o nouă tactică de ingerință în Republica Moldova. Aceasta vizează percepțiile moldovenilor despre viitorul țării și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Moldovei. Concluzia apare într-un raport al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării din Republica Moldova – o structură nouă, specializată în detectarea și analiza ingerințelor străine și a amenințărilor la adresa proceselor democratice din țară. Raportul indică o recalibrare și adaptare constantă a strategiei de manipulare informațională a Federației Ruse și a rețelelor sale de influență. Ținta Rusiei rămâne blocarea integrării europene a Republicii Moldova prin erodarea sprijinului public intern și extern. Cazurile documentate și prezentate în raport evidențiază acțiuni coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă. Rusia utilizează tactici maligne precum: dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. După ce a eșuat electoral în 2024 și 2025 în Republica Moldova, Rusia a activat instrumente suplimentare pentru a polariza și mai mult societatea moldovenească și pentru a slăbi încrederea în instituțiile statului. În acest sens este exploatată abil și la maximum dependența crescută a moldovenilor de rețelele sociale, care au devenit sursă primară în lanțul de falsuri și sperietori răspândite de Rusia în Moldova. Se observă o tranziție de la mesaje brute, ușor atribuibile, către operațiuni mai sofisticate și subtile: utilizarea surselor occidentale pentru legitimarea falsurilor, utilizarea platformelor comerciale sau civice, a think-tank-urilor occidentale aliniate ideologic cu Kremlinul, precum și a inteligenței artificiale. Obiectivul acestei tactici este subminarea încrederii în instituțiile europene și în parteneriatul cu UE. Pe termen mediu, această tactică urmărește slăbirea sprijinului public pentru parcursul european și delegitimarea autorităților de la Chișinău.

Atenție pe scări cu pianul Unirii! Cât e pragmatism și cât e emoție? Veridica.md revine la declarația președintei Maia Sandu, privind un ipotetic referendum de unire a Republicii Moldova cu România. Maia Sandu spune de circa 10 ani, de când s-a lansat în politică că ea ar vota pentru o astfel de unire. Că vorbește limba română și este atașată de identitar de România sub toate formele, dar că nu ar exista o majoritate în acest sens și că se supune Măriei sale - alegătorul. Ceea ce frapează însă este că Maia Sandu vorbește din ce în ce mai mult pentru auditoriul străin, decât pentru cel românesc, despre virtuala unire. Mai mult decât atât contează și contextul în care o face, subliniază autorul. În primul rând, declarațiile Maiei Sandu vin într-un climat în care Rusia este tot mai agresivă la adresa Ucrainei, iar SUA se îndepărtează tot mai mult de Ucraina și Europa în general. Ipoteza unirii evocată de Maia Sandu vine într-un context de securitate tot mai volatil în care doar rezistența Ucrainei, din ce în ce mai șubredă în fața Rusiei, ține astăzi în viață Republica Moldova ca stat independent. De altfel, întreaga reașezare a ordinii mondiale, nu tocmai după regulile dreptului internațional, dă fiori reci pe spatele liderilor unor state mici. Maia Sandu testează astfel toate atuurile pe care le are și realizează că cele mai bune șanse de supraviețuire pentru Republica Moldova, în cazul în care Ucraina nu va mai rezista în fața Rusiei, nu ar fi decât sub cupola reunirii cu România. E ceva nou aici?- se întreabă autorul.

Lecția Paula Seling. Empatie, memoria și decolonizarea istoriei. Într-un comentariu pe Cotidianul, autorul Mihai Isac scrie că episodul Paula Seling a scos la iveală nu răutatea cuiva, ci nevoia de cunoaștere și de empatie reciprocă. Publicul din România are responsabilitatea de a înțelege mai profund istoria fraților de peste Prut, tocmai pentru a evita astfel de momente de stânjeneală sau, mai grav, pentru a nu minimaliza durerile lor. Acest incident ar trebui privit ca o lecție și un apel la conștientizare. Istoria complicată a Basarabiei nu mai poate fi un subiect marginal pentru publicul din România, deoarece ea încă influențează prezentul și relațiile noastre culturale. Empatia pornește de la cunoaștere, cunoscând prin ce au trecut basarabenii, și anume cum li s-a furat limba, cum au fost pedepsiți bunicii lor pentru că se considerau români, cum au supraviețuit într-o lume care le spunea că identitatea lor nu există. Astfel vom evita judecăți pripite și vom comunica mai profund.