„Vom întări Corpul 22 de armată staționat în Crimeea, prin formarea unui divizion de rachete în componența sa”, a declarat Dvornikov, pe 14 ianuarie .

În continuare, generalul de armată a reamintit că, în 2022 se va finaliza formarea diviziilor 19 și 20 de infanterie (dislocate în apropiere de Georgia, respectiv Ucraina) în cadrul Armatei 58 Arme Întrunite, respectiv Armatei 8. În componența fiecăreia din cele două divizii, vor mai fi înființate câte un regiment de infanterie și un batalion de tancuri.

De asemenea, în 2022, Centrul 415 Pregătire a Specialiștilor va atinge capacitatea maximă de instruire, urmând să asigure condiții de pregătire pentru 5.000 de șoferi, artileriști și mecanici-conductori, care își vor desfășura activitatea în unitățile Regiunii Militare Sud, a mai adăugat generalul Dvornikov.

În Crimeea sunt deja dislocate elemente de rachete și artilerie

Regiunea Militară Sud / Forțele Armate ruse are în subordine trei armate de arme întrunite (58, 49 și 8), Flota din Marea Neagră (Corpul 22 Armată este în subordinea flotei) , Flotila din Marea Caspică și alte mari unități și unități (de cercetare, rachete, transmisiuni etc.), subordonate nemijlocit comandantului Regiunii Militare.

În prezent, pe teritoriul peninsulei Crimeea sunt dislocate, ca elemente de rachete și artilerie, Brigada 15 Rachete de Coastă și Regimentul 8 Artilerie. Niciuna dintre aceste unități nu este echipată cu rachete sol-sol, brigada fiind destinată luptei împotriva navelor, iar regimentul pentru operații clasice de artilerie de forțe terestre.

Brigada 15 este înzestrată cu rachete antinavă de tipurile Bal (două divizioane), Bastion (două divizioane) și Uteș (un divizion). Regimentul 8 Artilerie este dotat cu aruncătoare de proiectile reactive (MLRS) Tornado G, obuziere calibru 152 mm MSTA și sisteme de rachete antitanc.

În actualul context internațional de creștere a tensiunilor dintre Rusia și NATO, una dintre mutările pe care Moscova le-ar putea avea în vedere, în cazul unei evoluții nefavorabile a actualelor negocieri cu Alianta nord-atlantică, este dislocarea de rachete sol-sol Iskander-M în Crimeea.

Desigur, există posibilitatea ca noul divizion să nu fie de rachete sol-sol, ci unul de aruncătoare de proiectile reactive Tornado-S, cu raza de acțiune de 120 km, care poate fi întrebuințat într-o operație terestră asupra Ucrainei. Dar astfel de sisteme, care au ca muniție tot rachete, intră de fapt în categoria MLRS și, de regulă, referirile la ele nu se face cu denumirea de rachete.

Rusia are deja trei brigăzi de rachete sol-sol Iskander-M în Sud

În Regiunea Militară Sud, Rusia are deja trei brigăzi de rachete sol-sol Iskander-M, dar acestea se află în zona nord-caucaziană, la peste 1.000 de km de frontierele NATO. Pot fi aduse, fără probleme și rapid în Crimeea, unele divizioane din aceste brigăzi, pe podul peste strâmtoarea Kerci. Dar dacă nu au fost dislocate înainte de începerea unui eventual conflict, după declanșarea operațiilor militare, podul va fi cu siguranță o țintă, iar aducerea sistemelor se va face cu riscuri mai mari.

Rusia a mai amenințat anterior că va disloca sisteme Iskander-M în Crimeea, dar nu a făcut-o, probabil, considerând că deține suficiente rachete Kalibr pe navele de luptă și submarinele Flotei din Marea Neagră. Prezența rachetelor Iskander-M, care au o rază de lovire de până la 500 km (după experții militari americani de peste 500 km), în Crimeea, va permite forțelor ruse, în primul rând, să crească amenințarea asupra Ucrainei, din nordul Crimeii putând fi atinse ținte inaccesibile acum, printre care cele din regiunea Odessa.

În al doilea rând, obiectivele militare din sud-estul României, nordul Turciei și aproape întregul teritoriu al Republici Moldova  vor intra și ele în raza de acțiune a sistemelor Iskander-M, care acționând de la sol vor fi mai mobile și mai puțin detectabile decât platformele navale și aeriene.