Campania electorală a fost marcată de tulburări, în special la Moscova, unde au avut loc cele mai ample represiuni judiciare din ultimul deceniu: în urma manifestațiilor - majoritatea neautorizate - în capitală au fost arestați aproape 2700 de protestatari. Evenimentele își găsesc precedent doar în valul de proteste din 2011-2012, dinainte de revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, după un mandat de premier.

Aproape la fiecare sfârșit de săptămână, moscoviții au protestat vara aceasta împotriva interzicerii unor candidaturi din partea opoziției pentru parlamentul local. Practic toți candidații opoziției au fost arestați pentru scurt timp; unii manifestanți au primit pedepse mai grele cu închisoarea, iar un bărbat a fost condamnat chiar la cinci ani de detenție pentru că a instigat pe Twitter la atacuri asupra copiilor polițiștilor.

Rezultatele votului vor fi urmărite, potrivit analiștilor, în perspectiva alegerilor parlamentare naționale din 2021 și vor influența viitorul politic al Rusiei, la începutul celui de-al treilea deceniu de când se află la putere președintele Putin.

Tatiana Stanovaia, șefa biroului de analiză R.Politik, apreciază că în campania electorală s-a putut observa creșterea prăpastiei dintre guvernanții care doresc să mențină situația actuală și rușii care cer schimbări politice. "Alegerile parlamentare de la Moscova pun sub semnul întrebării capacitatea autorităților de a accepta această nouă realitate. Acestea au încercat să acționeze și să gândească în stil vechi. Putin crede că totul merge bine", a declarat ea agenției France Presse.

Pentru alegerea celor 45 de deputați ai Dumei (organul legislativ) din Moscova au drept de vot aproape 7,2 milioane de alegători. Parlamentul local este dominat de partidul de guvernământ Rusia Unită și nu s-a opus până acum politicilor primarului Serghei Sobianin, susținător al Kremlinului. Cu toate acestea, niciun candidat nu se prezintă oficial din partea formațiunii respective, care a ajuns cel mai scăzut nivel de popularitate din istoria sa.

Alexei Navalnîi, cel mai cunoscut lider al opoziției, le-a cerut moscoviților "să voteze inteligent", susținând opozanții cu cele mai mari șanse de a-i învinge pe candidații puterii, în majoritate comuniști.

"Votul inteligent" este "un vot de protest împotriva candidaților partidului aflat la putere, niște leneși, hoți și escroci care nu muncesc în interesul poporului", a explicat pe Twitter o apropiată a lui Navalnîi, avocata Liubov Sobol, care a făcut greva foamei timp de o lună după ce i s-a interzis să candideze.

AFP apreciază că această strategie a divizat opoziția. Fostul oligarh Mihail Hodorkovski, aflat în străinătate, le-a cerut alegătorilor din Moscova să voteze doar pentru cei care condamnă represiunea politică.

Președinta comisiei electorale, Ella Pamfilova, a dat asigurări că alegerile vor fi corecte și a susținut că "este inacceptabil să se încerce discreditarea muncii noastre". Ea a justificat descalificarea unor potențiali candidați arătând că aceștia au depus documente necorespunzătoare sau au falsificat semnături.

În afara Moscovei, printre cele mai controversate campanii a fost cea pentru alegerea guvernatorului din Sankt Petersburg, unde Kremlinul susține un candidat foarte nepopular - actualul deținător al funcției, Alexandr Beglov. Unii experți se așteaptă, potrivit AFP, la noi manifestații, deși nu prevăd un vot de protest la scară mare. Stanovaia apreciază că "situația devine inflamabilă" și "este de-ajuns o scânteie".

Sursa: Agerpres