Este un model de rachetă cu o rază de acțiune care ar încălca Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), un pact bilateral ruso-american ce a încetat luna trecută.

Racheta a fost lansată de la o bază de lansări spațiale, cosmodromul Plesețk (nord-vestul Rusiei), spre o țintă situată într-un loc care nu a fost dezvăluit din regiunea Kamceatka (Extrenul Orient rus), a relatat agenția de presă oficială rusă TASS, citând Ministerul Apărării de la Moscova.

Potrivit RIA Novosti, a fost testată o rachetă balistică intercontinentală cu scopul verificării caracteristicilor tehnice și de zbor ale acesteia.

Ministerul rus al Apărării, potrivit RIA, a indicat că lansarea de luni a demonstrat aptitudinile tehnice ale sistemului de rachete Topol-M, care se află 'în serviciu în cadrul Forțelor de rachete cu destinație strategică' (RVSN) ale Federației Ruse.

Raza de acțiune a rachetei testate Topol-M ar fi de aproximativ 5.500 de kilometri, limita superioară a rachetelor care cad sub incidența Tratatului INF dintre Rusia și SUA. O astfel de rază de acțiune ar putea acoperi întreaga Europă continentală, notează DPA.

În mai 2019, mass-media de la Moscova au relatat că, în perioada 2019-2021, armata rusă va efectua două teste cu racheta balistică intercontinentală 'Sarmat' ('Satan 2', în codificarea NATO). În plus, vor fi efectuate trei lansări de rachete Iars și patru cu rachete Topol-M.

Conform experților ruși, racheta RS-28 'Sarmat' are o greutate de 100 de tone și poate transporta 12 focoase nucleare pe o distanță de 10.000 de kilometri, având capacitatea de a atinge teritoriul continental al Statelor Unite ale Americii.

Recent, președintele rus Vladimir Putin a propus țărilor membre NATO un moratoriu privind desfășurarea de rachete cu rază medie și scurtă de acțiune în Europa și în celelalte regiuni ale lumi, fiind vorba tocmai de rachetele prevăzute de Tratatul INF.

SUA au inițiat la 8 februarie retragerea lor din Tratatul INF, acuzând Rusia de dezvoltarea unei rachete cu o rază de acțiune ce încalcă prevederile pactului bilateral, care interzice dezvoltarea, producerea și desfășurarea de rachete cu o rază de acțiune între 500 și 5.500 de km. La rândul său, Rusia a susținut că racheta sa respectă prevederile acordului și a acuzat în schimb SUA că ele sunt cele care l-au încălcat prin componentele antirachetă desfășurate în Europa, inclusiv în România.

La 2 august, Tratatul INF a încetat să mai existe, după ce SUA și Rusia și-au confirmat retragerea din acest pact semnat în 1987 de către liderul sovietic Mihail Gorbaciov și președintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, transmite AGERPRES.