O astfel de decizie va pune sub semnul întrebării însăși existența stației orbitale, simbol al cooperării internaționale timp de mai bine de două decenii, notează agenția de presă spaniolă.

"Urmează să prezentăm în curând conducerii țării propunerile concrete ale Roscosmos cu privire la datele de încetare a cooperării în cadrul ISS cu entitățile spațiale din SUA, Canada, UE și Japonia", a postat pe aplicația Telegram directorul general al agenției spațiale ruse, Dmitri Rogozin.

Moscova a dat un ultimatum agențiilor spațiale din SUA, Canada și Europa, cerându-le să ridice până la 31 martie sancțiunile impuse TsNIIMash, centru științific rus de rachete și nave spațiale, și Centrului Spațial de Rachete Progress, ca urmare a invaziei militare ruse din Ucraina.

Până acum, guvernul rus avea în vedere să participe la ISS până în 2024, cu intenția să-și lanseze ulterior propria stație spațială, și negocia posibilitatea de a continua colaborarea la ISS până în 2030, însă răspunsul primit nu a mulțumit Roscosmos, care a spus foarte clar că problema nu este dacă va continua sau nu să participe la ISS, ci când se va retrage din proiect, notează EFE.

Rogozin a comentat răspunsurile șefului NASA, senatorul Bill Nelson, directorului Agenției Spațiale Europene, Josef Aschbacher, și șefei Agenției Spațiale Canadiene, Lisa Campbell, la solicitarea rusă.

"Răspunsurile SUA și Canada sunt practic un calc. Mai exact, Bill Nelson afirmă în scrisoarea sa că NASA va continua să interacționeze cu entitățile federale și agențiile americane din domeniu cu scopul de a menține cooperarea în cadrul ISS și exploatarea sa, incluzând orice cooperare necesară a programului ISS cu sprijinul" companiilor sancționate, a declarat șeful Roscosmos.

Rogozin a menționat că șeful Agenției Spațiale Europene, Josef Aschbacher, "și-a asumat rolul de poștaș, confirmând că 'nu iau astfel de decizii și din acest motiv îmi redirecționez scrisoarea către țările membre ale UE'". "Altfel spus, ei ne propun să așteptăm până când funcționărimea tuturor celor 27 de state membre ale UE va reuși să citească scrisoarea Roscosmos (...)", a deplâns Rogozin. Prin urmare, spune șeful Roscosmos, poziția entităților occidentale este clară, "nu vor anula sancțiunile".

Totuși, spune Rogozin, conștienți de importanța rolului Rusiei în supraviețuirea și securitatea stației spațiale, "partenerii occidentali insinuează că în realitate sancțiunile referitoare la activitățile care au legătură cu ISS nu se vor aplica".

"Consider această situație inadmisibilă. Sancțiunile SUA, Canadei, UE și Japoniei au ca scop să blocheze finanțarea, activitățile productive ale companiilor noastre de înaltă tehnologie", susține șeful Roscosmos, în opinia căruia obiectivul sancțiunilor este "de a distruge economia Rusiei, de a ne supune poporul la disperare și foamete, de a ne îngenunchia țara".

"Este evident că nu vor reuși acest lucru, dar intențiile sunt clare. Din acest motiv consider că restabilirea relațiilor normale între parteneri în privința ISS și a altor proiecte comune va fi posibilă doar după ridicarea totală și fără echivoc a sancțiunilor ilegale", a apreciat Rogozin.

Rusia a avertizat în repetate rânduri că stația, pusă pe orbită în 1998 și concepută să funcționeze timp de 15 ani, are nevoie în prezent de o injecție uriașă de bani pentru a fi reparată, pentru a evita să se dezintegreze "în bucăți" (sic!) înainte de 2030. Însă, dincolo de faptul că menținerea ISS presupune alocarea unor resurse enorme din partea Moscovei, participarea Rusiei în acest proiect este atât de semnificativă încât retragerea acestui stat ar reprezenta de facto o condamnare la moarte pentru ISS, comentează EFE.

Inclusiv NASA a recunoscut că orice tentativă de a separa segmentul american de cel rus "ar presupune importante provocări logistice și de securitate, dată fiind multitudinea conexiunilor externe și interne, nevoia de a controla înclinarea și altitudinea navei spațiale și interdependența software-ului".

Rogozin susține că ISS este imposibil de controlat fără participarea Rusiei, în condițiile în care țara sa este responsabilă de orientarea stației și prognozarea coliziunilor periculoase, precum și de furnizarea de combustibil și resurse.

Corecțiile de orbită ale ISS și toate propulsiile se fac cu motoarele modulului de serviciu Zvezda ale segmentului rus sau cu nave spațiale rusești Progress, destinate transportării de încărcături către orbită.

Sfârșitul cooperării ar presupune, potrivit lui Rogozin, un risc grav de ieșire necontrolată a stației spațiale de pe orbita sa și o posibilă prăbușire a ISS pe teritoriul SUA, Europei sau al altor țări.

"Există posibilitatea ca această structură de 500 de tone să se prăbușească peste India și China. Doriți să le amenințați cu o astfel de perspectivă? ISS nu zboară deasupra Rusiei, prin urmare voi vă asumați toate riscurile. Sunteți pregătiți pentru asta?", a mai spus Rogozin.