Festival du Premier Roman (Festi­valul debutului în roman), din Chambéry, Franța, organizat de Lectures Plurielles, este la cea de-a XXXV-a ediție. Laureații Festi­valului sunt aleși de către cititori de vârste diferite, care se reunesc sub forma unor comitete de lectură.

Istoria Festivalului a început cu un profesor dintr‑un liceu din Chambéry și cu o clasă de elevi cărora nu le plăcea literatura. Pentru ei, un scriitor era automat asociat cu o persoană în vârstă sau deja moartă. Profesorul i-a încurajat să citească noi autori, aflați la debut, care trăiesc în prezent, în aceeași lume cu tinerii cititori. Simțul lor critic trebuia să fie autonom: nici profesorii, nici manualele nu puteau să le spună dacă acele prime romane „trebuiau“ să fie apreciate sau nu. Era vorba despre scriitori aflați la început și necunoscuți. Elevii, care erau și ei cititori aflați la început, trebuiau să spună, cu propriile cuvinte, dacă acele romane erau interesante sau nu. La sfârșitul lecturilor, elevii au votat romanul lor preferat și au invitat trei autori la liceul lor. Așa s-a născut ideea acestui Festival. 35 de ani mai târziu, procesul e același: oamenii citesc romane de debut, le votează pe cele preferate, îi întâlnesc pe autorii pe care îi aleg în fiecare an, la Chambéry. Festival du Premier Roman are un juriu alcătuit din 3.500 de cititori din Franța, Belgia, Germania, Italia, România, Québec, Burkina Faso, Nepal și Laos, durează patru zile, întâmpină 10.000 de participanți, 40 de invitați, dintre care 22 sunt romancieri europeni și francofoni debutanți și organizează 100 de întâlniri literare în 15 locuri din oraș. Festival du Premier Roman din Chambéry este un tribut adus debuturilor literare ale anului.

Sunt luate în considerare romane publicate în Franța, Elveția, Belgia, Québec, Algeria, Tunisia, Maroc, Italia, Belgia, Spania, Germania, România, Marea Britanie, Elveția, Québec, Burkina Faso, Maghreb și Nepal.

Printre laureații Festivalului de la Chambéry sunt cei mai importanți scriitori francezi contemporani: Stéphane Audeguy, Philippe Besson, Philippe Claudel, Lionel Duroy, David Foenkinos, Michel Houellebecq, Mathias Enard, Camille Laurens, Amélie Nothomb, Martin Winckler.

Din 2009 sunt premiați și romancieri debutanți români: Corina Sabău,  Blocul 29, apartamentul 1, Editura Polirom; Marta Petreu, Acasă, pe Câmpia Armaghedonului, Polirom; Florin Irimia, Defekt, Brumar; Matei Cocimarov, Casa Belzer, Tritonic; Cornel Bălan, Escroc SRL, Humanitas; Camelia Cavadia, Vina, Trei; Petru Berteanu, Cumsecade, Tritonic; Bogdan-Alexandru Stănescu, Copilăria lui Kaspar Hauser, Polirom; Iulian Bocai, Ciudata și înduioșătoarea viață a lui Priță Barsacu, Polirom; Diana Bădică, Părinți, Polirom și Ioana Maria Stăncescu, Tot ce i-am promis tatălui meu, Editura Trei.

„Se spune că în 1899 a fost o cotitură a vremurilor, că în bezna ca melasa au început să apară fulgere întretăiate, fără legătură și fără continuitate, intermitențe interioare ale unor noi impulsuri și vechi utopii. Socialiști utopici, bolșevici, narodnici, menșevici, acești purtători de noi-vechi impulsuri spre egalitate, fraternitate, libertate aveau să înainteze în anii premergători revoluției din 1917 printr-o lume care se schimba radical și definitiv. Cum răzbăteau aceste frânturi de trecut digerat și de viitor nesigur în conștiințele unor tinere femei de atunci, precum Alexandra Kollontai, prima femeie ministru (dar și comisar) în guvernul lui Lenin, sau feminista Inessa Armand, iubita aceluiași Lenin? Cum se despărțeau acestea de reflexele mic-burgheze ale unei discipole liberale, de vechile obișnuințe sentimentale ale iubirii conjugale, de deprinderile vieții domestice ale unei mame și soții? Cum vedeau viața frustă a muncitorimii (inclusiv a muncitoarelor sexuale) pe care n-o știau și câtă cunoaștere a naturii omenești, în genere, puteau avea ca tinere de familie bună, ținute sub obroc? Iată câteva întrebări complicate la care Paula Erizanu încearcă să răspundă, cu talent și curaj, în acest prim volum al docudramei Ard pădurile.” (Simona Sora)

PAULA ERIZANU s-a născut în 1992 la Chișinău. A studiat istoria și literatura la New College of the Humanities din Londra, apoi jurnalismul la City University London. A scris despre protestele din 2009 din Republica Moldova în Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o (Cartier, 2011, ediție trilingvă). Cartea s-a bucurat de o mare atenție mediatică la Chișinău, fiindu-i decernate Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și Premiul pentru cea mai populară carte al Bibliotecii Naționale „Ion Creangă”, de asemenea, fiind nominalizată la Premiile Observator cultural, categoria debut. A fost tradusă în cehă și germană, și a primit premiul internațional UNESCO pentru cea mai frumoasă producție de carte a anului 2011 la târgul de carte de la Leipzig. A urmat debutul în poezie Ai grijă de tine (Charmides, 2016). Din 2019, Paula Erizanu a coordonat, împreună cu Alina Purcaru, antologia Un secol de poezie română scrisă de femei, apărută la Editura Cartier în două volume (un al treilea volum e în curs de apariție). În 2021, aceasta a publicat romanul istoric Ard pădurile, la Editura Cartier, scris cu ajutorul bursei Central European Initiative. Autoarea a participat la festivaluri literare în România, Ucraina, Slovenia și Cehia. A colaborat cu publicațiile internaționale BBC World Service, The Guardian, London Review of Books, CNN, Aeon, Dazed ș.a. și cu publicații din România și Republica Moldova, precum Libertatea, Observator cultural, Dilema veche, Scena9, Ziarul de gardă ș.a. În 2019, a fost nominalizată la premiul Jurnalista de cultură a anului în cadrul competiției britanice Words by Women, iar în 2021 — la premiul Russian Art Focus Prize, pentru un profil al cofondatoarei Pussy Riot, Nadya Tolokonnikova. Tot în 2021 a fost laureata premiului Gheorghe Iova - textuare. În prezent este redactor de cultură al revistei online din Londra, The Calvert Journal.

Ard pădurile, de Paula Erizanu (Rotonda). Broșată, 176 pag. Preț: 29 RON/ 119 MDL

Cartea poate fi cumpărată în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.