După ședința comună a celor două guverne au fost semnate acorduri bilaterale în mai multe domenii. Unul dintre cele mai importante este cel cu privire la acordarea unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, care va înlocui un tratat similar în 2010, dar care a fost realizat doar parțial și a expirat acum un an. Acordul este semnat pentru o perioadă de șapte ani, cu posibilitatea de prelungire cu trei ani. România va aloca bani pentru inițiative din domeniul culturii, precum renovarea Teatrului Național, a Sălii cu Orgă, dar cea mai mare parte este destinată proiectelor de infrastructură și educație în comunitățile rurale. Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavriliță.

Este un instrument foarte generos de care vor putea beneficia comunitățile de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Aceste fonduri vor putea fi utilizate inclusiv pentru infrastructura locală, fie că e vorba de drumuri, școli sau rețele de alimentare cu apă. Aceste investiții vor fi un veritabil motor pentru dezvoltarea economică a comunităților, vor genera locuri de muncă și astfel, sperăm ca oamenii să înceapă să creadă din nou în perspectiva de a-și construi un viitor aici, acasă.

Un alt acord ține de reducerea sau anularea tarifelor de roaming dintre cele două state. Potrivit autorităților, pentru apelurile efectuate în roaming din România în Republica Moldova, tarifele vor scădea de cel puțin 10 ori, pentru apelurile primite în roaming în România din Republica Moldova nu va fi perceput tarif, iar pentru serviciile Internet utilizat în roaming în România, tarifele vor scădea de cel puțin 5 ori.
Potrivit vicepremierului Andrei Spînu, aproximativ 30 la sută din întreg traficul de roaming utilizat de cetățenii Republicii Moldova, este cu România.

Un alt acord semnat în urma ședinței celor două guverne prevede construcția unui pod rutier peste râul Prut la Ungheni, care va facilita circulația spre Iași, iar podul de la Giurgiulești va fi consolidat.

Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă a remarcat viteza cu care se dezvoltă relațiile dintre Chișinău și București, menționând că aceasta se datorează și deschiderii fără precedent a autorităților Republicii Moldova.

Ne bucură să vedem acum la Chișinău cea mai mare deschidere înregistrată vreodată în relația cu România. Aceste premise favorabile ne permit să construim o intensă și ambițioasă agendă bilaterală. În mai puțin de trei luni  semnăm  o parte din documentele care privesc obiectivele foii de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România-Republica Moldova.

Aceasta a fost a 5-a ședință comună a Guvernelor României și Rep. Moldova, după cele de la Iași (2012), Neptun (2015), Piatra-Neamț (2017) și București (2018).