„Este crucial să știm cum va arăta economia României în 2030 sau 2050 și o eventuală strategie energetică să se bazeze pe această viziune economică. Pentru că este un lucru să ai câteva milioane de consumatori - de energie electrică, gaze, energie termică, nu contează despre ce vorbim - și să modelezi un sistem energetic pe un consum majoritar casnic și este alt lucru să ai o economie bazată pe servicii și iarăși este un alt lucru dacă te gândești că ai vrea să ai o industrie care consumă cantități importante din energie", a arătat oficialul ANRE, citat de Agerpres.

El a precizat că România va avea foarte multe de câștigat dacă va fi luată decizia de extracție a gazelor din Marea Neagră.

„Este evident că aceste proiecte vin cu un plus, fie că vorbim de extracția de gaze din Marea Neagră, fie că vorbim de conducta BRUA. Cu un plus de producție de gaze, cu un plus de resursă de gaze, dacă vorbim despre BRUA. Și ar trebui să ne decidem ce ar trebui să facem cu acest surplus de gaze. Vrem doar să treacă prin România înspre vest sau sud, nu contează, sau am dori să se consume acele gaze în România. Evident că și un tranzit de gaze aduce plus valoare României, dar dacă acele gaze se consumă în industrie și se produce ceva, acea plus valoare este incomparabil mai mare decât niște servicii simple de tranzit", a susținut Nagy-Bege.

Potrivit acestuia, o decizie în acest sens trebuie luată urgent, întrucât producția de gaze din Marea Neagră este așteptată să înceapă în 2020-2021.

El a mai spus că România ar trebui să aibă propria viziune și strategie de dezvoltare, nu să se limiteze la a se plia pe ce se decide la Comisia Europeană sau în alte foruri externe.

"Mi-aș mai dori un lucru de la această strategie: cooperare sau implicare. Având în vedere că, în final, din ce știu, această strategie va fi aprobată prin hotărâre de Guvern, mi-aș dori ca acel vot în Guvern să nu fie doar o ridicare de mână din partea celorlalte ministere. Mi-aș dori să fie implicate și celelalte ministere", a arătat vicepreședintele ANRE.

Anterior, în aceeași conferință, Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că România ar putea folosi o parte din gazele din Marea Neagră pentru a produce electricitate într-o nouă centrală la Deva, zonă pe unde va trece și viitoarea conductă BRUA.

La Deva există deja o termocentrală unde se utilizează huilă extrasă din Valea Jiului. Vișan a argumentat că există un dezechilibru de producție a energiei între partea de nord și cea de sud a țării.

"Pe lângă capacitatea de la Iernut (centrală pe care o construiește Romgaz - n.r.), va trebui să păstrăm unul-două grupuri pe cărbune la Deva, în funcție de constrângerile de mediu, dar, foarte important, să dezvoltăm o investiție nouă acolo, un ciclu mixt, similar cu cel de la Iernut, pe gaze, în contexul derulării proiectului BRUA, care va trece prin acea zonă. Folosirea gazelor din Marea Neagră trebuie să o asigurăm și în aceste capacități", a mai spus Vișan.

El a dat asigurări că Ministerul Energiei va finaliza noua strategie energetică a României până la sfârșitul acestui an.