“Când modernizările vor fi finalizate, baza NATO Mihail Kogălniceanu va găzdui peste 10 000 de militari și familiile acestora și va acoperi o suprafață de mărimea orașului Harrisburg. Dar aceasta nu se află în Pennsylvania – ci în Constanța, România, la Marea Neagră, împreună cu baza navală Deveselu, administrată de SUA, unde se află un sistem de rachete antibalistice Aegis. În condițiile în care războiul face ravagii în Ucraina și în Orientul Mijlociu, iar relațiile cu Turcia, membră NATO, sunt volatile, România a devenit noul aliat indispensabil al Americii“, argumentează profesorul care predă Științe Politice și este director de Studii Europene la Universitatea din Pittsburgh, notează sursa citată.

Valoarea geopolitică a României a crescut spectaculos

Materialul de opinie evocă o imagine rapidă a primului deceniu post-Război Rece din Europa de Est.

“După căderea comunismului în decembrie 1989, România a început să facă pași pentru a adera la Uniunea Europeană și NATO. Inițial, liderii americani și europeni au sperat într-o relație de cooperare cu Rusia lui Boris Elțîn, însă unii au fost sceptici cu privire la capacitatea României de a fi un aliat democratic de încredere. Însă destul de rapid, Statele Unite au început să se concentreze pe extinderea NATO. Rusia dorea să restrângă influența occidentală în Polonia și Ucraina, însă România avea o valoare strategică mai mică”, subliniază profesorul Ronald H. Linden.

El a indicat că “valoarea geopolitică a unei mari țări pro-occidentale ce se învecinează cu Marea Neagră a crescut spectaculos”.

“România a contribuit de la început și substanțial la forțele multinaționale din Afganistan, acolo unde și-a trimis și trupe proprii. Aderarea la NATO a urmat în martie 2004”, continuă expertul american.

Evocând “o scurtă lună de miere”, profesorul american amintește că Rusia a început să ia măsuri concrete pentru a bloca creșterea influenței occidentale în vecinătatea sa, iar Moscova a sculptat două state în Georgia, a exercitat presiuni asupra Ucrainei, a cucerit Crimeea în 2014 și a sprijinit direct mișcările secesioniste din estul acestei țări înainte de a declanșa războiul la scară largă în februarie 2022.

“Agresiunea Rusiei prezintă României un set complex de pericole. La nord, România are acum o graniță de 330 de mile cu o țară aflată sub ocupație și în război. Cu toate că în partea de vest a Ucrainei au avut loc puține lupte, regiunile ei de est și centrală – ce se învecinează cu Marea Neagră și Delta Dunării – au atras în mod periculos atenția, având în vedere că Rusia încearcă să obstrucționeze exporturile ucrainene”, adaugă profesorul Ronald H. Linden.

În ciuda complicațiilor, România sprijină Ucraina economic.

“Pe măsură ce Rusia a minat căi maritime, a distrus porturi și a amenințat transportul comercial, Kievul s-a îndreptat către România pentru a permite ca porturile sale de la Marea Neagră și Dunărea să fie folosite pentru exporturi vitale de cereale”, arată autorul articolului.

România, aliat loial al partenerilor occidentali, care “nu și-a făcut de râs partenerii americani sau europeni” precum Ungaria sau Polonia

Ronald H. Linden prezintă și susținerea românilor pentru apartenența țării lor la NATO și UE și rolul de aliat și partener loial al României pentru structurile euro-atlantice și europene din care face parte.

“În timp ce facilitează tranzitul cerealelor ucrainene, Bucureștiul, în cooperare cu UE, a reușit să evite opoziția feroce din partea fermierilor locali din Polonia și Ungaria. De asemenea, România nu și-a făcut de râs partenerii americani sau europeni prin alunecarea spre un regim de partid unic, așa cum s-a întâmplat în Polonia și Ungaria. În 2023, Comisia Europeană a lăudat reforma juridică cuprinzătoare a țării. Partidele de centru-stânga (social-democrații) și de centru-dreapta (național-liberalii) au schimbat pașnic controlul și chiar guvernează împreună de o perioadă. La recentele alegeri pentru Parlamentul European, cele două partide au cooperat pentru a contracara ascensiunea Alianței pentru Unirea Românilor, un partid naționalist anti-UE și anti-NATO”, scrie Ronald H. Linden.

Cel mai mare pericol: Transformarea Republicii Moldova într-un al doilea Belarus

Potrivit expertului american, cel mai mare pericol pentru România este perspectiva unui al doilea Belarus, adică Republica Moldova.

”Dar probabil cel mai mare pericol pentru România este perspectiva unui al doilea Belarus, adică a unui vecin dominat de Rusia, în Moldova. Această țară minusculă, cuprinsă între Ucraina și România, este deja divizată de Transnistria, o enclavă susținută de Rusia. Cândva făcea parte din România, aproximativ un sfert din populația țării identifică limba română (nu moldovenească) ca limbă maternă”, notează autorul în articol.

“Vin americanii!”

Ronald H. Linden își încheie articolul amintind că strigătul numeroșilor anticomuniști din România la scurt timp după Al Doilea Război Mondial a fost “Vin americanii!”.

”Vin americanii!” — „Vin americanii!” — a fost strigătul anticomuniștilor din România imediat după al Doilea Război Mondial. Nu veneau americanii atunci, dar astăzi, nepoții celor care au strigat acel slogan vor putea vedea pe mulți dintre ei, în Constanța — alături de schimbările geopolitice pe care le reprezintă”, conchide autorul articolul său în The Hill.

Cu doctorat la Princeton, Ronald H. Linden predă din 1977 la Universitatea din Pittsburgh.