Mai mult ca niciodată, România a fost în acest an, ținta unor campanii uriașe de dezinformare, multe atribuite Federației Ruse, menite să destabilizeze întreaga societate. Răspunsul autorităților române a venit târziu, iar anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională a produs o undă de șoc în întreaga țară, menționează sursa citată. 

Ca să aflăm de ce arme avem nevoie în lupta cu propaganda rusă, am mers la Chișinău

Mii de mesaje anti-europene și pro-ruse sunt distribuite zilnic pe rețelele sociale din Republica Moldova. La Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării sau STRATCOM, ele sunt monitorizate de o mână de oameni.

Petru Macovei este un ziarist cunoscut și activist pentru drepturile omului în Republica Moldova. Face parte din acest Institut care funcționează ca o barieră de anticorpi. Informațiile pe care el și mai mulți voluntari le strâng ajung pe masa experților Centrului, care decid, mai departe, cum să combată știrile false și propaganda.

„La România au fost trimise 10.000 de uniforme ale poliției naționale și 10.000 de uniforme ale armatei moldovenești", a declarat Marina Tauber, parlamentar pro-rus.

„Genul ăsta de afirmații care au panicat o parte a societății, ele trebuie să fie anihilate. Tocmai de aceasta se ocupă acest Centru", a explicat Petru Macovei, membru în Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Rep. Moldova.

Informațiile tip fake news și cele de propagandă pro-rusă apar, masiv, pe rețelele de socializare. Ele sunt verificate de membrii Centrului. Un raport este trimis mai multor instituții printre care Președinția, Guvernul și Serviciile Secrete. Tot de aici vin și recomandările pentru combaterea falsurilor.

„Este un centru care coagulează eforturile de combatere a agresiunii hibride. Dezvoltă metodologii ce mesaje se propagă, ce impact au asupra cetățenilor noștri și cum facem să ne protejăm", a spus Aurelian Pașa, membru în Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Rep. Moldova.

La alegerile prezidențiale, România a fost fără apărare în fața războiului hibrid

 Într-un raport trimis președintelui, Serviciul Român de Informații a stabilit că o rețea de 25.000 de conturi de Tiktok a fost asociată direct campaniei lui Călin Georgescu, un candidat apărut de nicăieri, susținător al lui Vladimir Putin. Surprinzător, acesta a câștigat primul tur.

„Câte un grup de Telegram, pentru fiecare județ, acolo se dau instrucțiuni, să plătească către acei activiști care să comenteze, să facă o campanie de influențare. În spatele acestui efort stă acest Ilan Șor, care a angajat vorbitori de limba română pe care îi ține în Rusia într-un centru de comandă", a declarat Aurelian Pașa, membru în Centrul pentru Combaterea Dezinformării Rep. Moldova.

Ilan Șor este un oligarh pro-rus, refugiat la Moscova după ce a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în Republica Moldova.

Rețeta dezinformării din România este aceeași aplicată pentru a destabiliza și Republica Moldova, dar și Georgia. Iar principalele canale de propagandă pro-rusă sunt Tik Tok și Telegram, rețelele de socializare deținute de China și Rusia.

Centrul pentru Combaterea Dezinformării de la Chișinău a fost creat în urmă cu un an, la inițiativa președintei Maia Sandu, după modelul unor instituții din țările baltice și nordice. „Văzând cum funcționează aceste metode de dezinformare, cu viteza luminii și cât de paguboase pot fi, toate țările vor avea nevoie de așa ceva", a spus Maia Sandu.

Autoritățile de la București ar lucra la un centru pentru combaterea propagandei și dezinformării

Surse guvernamentale spun că autoritățile de la București lucrează la un proiect inspirat din legislația franceză.

„Există o discuție tehnică în momentul de față prin care la nivelul României trebuie să existe o anumită autoritate ca să nu fim în situația în care instituțiile dau vina de pe una pe alta, ca să nu avem situații ca în cazul alegerilor prezidențiale, lucru total nefiresc și anormal", a declarat Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării.

Recent, un grup de experți bulgari în securitate cibernetică a dezvăluit că Rusia a cheltuit 69 de milioane de euro pentru a finanța campania de propagandă și interferență la scară largă în România și Bulgaria.