România este cel mai puțin dependentă de gazele de import și a doua cea mai puțin dependentă de importul de produse petroliere, potrivit studiului AEI. „Dependența de importurile de energie în Europa nu a suferit modificări importante în ultimii ani, Europa rămânând puternic dependentă de importurile de energie chiar și după criza energetică.

Analiza datelor Eurostat demonstrează că măsurile luate în ultima perioadă nu au modificat semnificativ nivelul de securitate energetică al Europei, înlocuindu-se dependența de Rusia cu dependența de alte țări. Se poate observa că dependența de importurile de energie din Rusia a scăzut de trei ori, dar nu a fost eliminată total”, precizează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, potrivit Agerpres.

În ceea ce privește dependența de importurile de gaze, aceasta a crescut în ultimii ani, chiar dacă dependența de importurile de gaze provenite din Rusia a scăzut de trei ori.

„Analizând dependența de importurile de gaze în ultimii cinci ani în funcție de canalele de transport, se constată că au scăzut puternic cantitățile de gaze importate prin conducte din Rusia, acestea reducându-se de patru ori, dar au crescut de trei ori importurile de gaze din Rusia prin insfrastructura GNL și de două ori importurile de gaze prin infrastructura GNL din afara Rusiei.

De asemenea, se remarcă faptul că a crescut cantitatea de gaze importată din afara Rusiei prin conducte”, precizează sursa citată. În opinia sa, singura reducere a dependenței de importuri poate fi observată pe piața produselor petroliere, unde a scăzut dependența Europei de importuri cu circa 8%.

Aceasta s-a realizat pe fondul creșterii obligației de a introduce biocombustibili în combustibilii clasici, cât și datorită mașinilor hibrid și a celor electrice. De asemenea, este sectorul unde avem cea mai mare reducere a dependenței față de un produs energetic din Rusia, practic dependența față de Rusia scăzând de șase ori.

Nu în ultimul rând, dependența față de cărbunele importat în UE a crescut în anii 2021 și 2022, odată cu repornirea unor centrale pe cărbune urmare a crizei gazelor și a revenit ulterior la nivelul din anul 2019. Cea mai redusă scădere a dependenței de importuri din Rusia este la nivelul cărbunelui, aceasta diminuându-se cu doar 6%.

„Analizând dependența diferitelor țări față de importurile de energie vedem că țările insulare se găsesc în topul țărilor dependente de energie, iar la polul opus sunt România (a 4-a cea mai puțin dependentă țară din UE), înainte de Suedia, Estonia și Islanda. România este țara cea mai puțin dependentă de gazele de import și a doua cea mai puțin dependentă de importul de produse petroliere”, a transmis președintele AEI.