Conform unui document al ministerului de resort, infrastructura este pe anumite segmente depășită moral și uzată tehnic, fiind nevoie urgentă de investiții.

"Retorica transformării României într-un hub energetic regional a rămas lipsită de conținut. Pe de o parte, ultimul deceniu a consemnat puține succese ale proiectelor de infrastructură. Infrastructura energetică este, în segmente decisive, depășită moral și uzată tehnic, având nevoie urgentă de investiții. Producția de energie electrică depășește consumul intern, dar capacitatea de export rămâne limitată; eficiența sistemelor de transport de electricitate și de gaze este afectată de scăderea volumului intern de energie transmisă, dar, în același timp, aceste sisteme nu oferă suficientă capacitate pe noile axe rezultate din evoluția capacităților de producție din ultimii ani", se arată într-un document privind analiza stadiului actual al sistemului energetic național, postat pe site-ul Ministerului Energiei.

În acest context, Ministerul Energiei a lansat în dezbatere "Proiectul Strategiei Energetice a României 2018-2035, cu perspectiva anului 2050", document finalizat în septembrie, dar care nu a fost încă aprobat în Guvern.

Principalul beneficiar al implementării Strategiei Energetice va fi consumatorul, se arată în cuvântul înainte, semnat de ministrul Energiei, Anton Anton.

"Dezvoltarea și creșterea competitivității economiei României, creșterea calității vieții și grija pentru mediul înconjurător sunt indisolubil legate de dezvoltarea și modernizarea sistemului energetic'. Aceasta este fraza care deschide proiectul Strategiei Energetice a României, acesta este conceptul pe care este construit acest document programatic, iar principalul beneficiar al implementării Strategiei Energetice va fi consumatorul", susține Anton.

Potrivit acestuia, Strategia Energetică nu este un document speculativ sau exclusiv teoretic ci propune ținte concrete, stabilește direcții clare și definește reperele prin care România își va menține poziția de producător de energie în regiune și de actor activ și important în gestionarea situațiilor de stres la nivel regional.

Ministrul mai afirmă că dezvoltarea sectorului energetic este direct proporțională cu realizarea unor proiecte de investiții strategice de interes național. Aceste investiții, care vor produce modificări de substanță și vor dinamiza întregul sector, sunt repere fixe și obligatorii în programarea strategică.

"Prin implementarea obiectivelor Strategiei Energetice, sistemul energetic național va fi mai puternic, mai sigur și mai stabil. Avem resursele energetice necesare, avem un mix energetic echilibrat și diversificat și avem determinarea de a face din România un furnizor de securitate energetică în regiune", susține Anton Anton în cuvântul de deschidere al proiectului final.

Specialiștii din sector au atras însă atenția că, de fapt, documentul este doar o înșiruire de date și statistici despre starea actuală a sistemului, o trecere în revistă a resurselor energetice și o înșiruire de clișee, de genul "resursele din Marea Neagră vor contribui la securitatea energetică a țării", fără a arăta clar unde trebuie să ajungă sistemul energetic al țării în perioada indicată și cum vom face asta.

Asociația Română pentru Energie Eoliană susține că "așa-numita strategie" ignoră tendințele tehnice, economice și climatice actuale și propune măsuri în contradicție cu obiectivele declarate, în detrimentul consumatorilor.

"Strategia pare o colecție a planurilor de dezvoltare depășite moral ale firmelor cu capital de stat, planuri vechi cu potențial de realizare discutabil, omițând energia eoliană, singura tehnologie care a demonstrat că a respectat obiectivele ultimei strategii adoptate în România, instalând capacitatea prevăzută și aducând în România progres tehnologic", spun investitorii din sectorul energiei regenerabile.

La rândul său, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități (ACUE) consideră că acest document nu vine cu nicio soluție pentru a rezolva problemele din sector. Aceasta deși, așa cum spune documentul, sectorul energetic românesc are nevoie de investiții uriașe, între 15 și 30 de miliarde de euro.

"Strategia identifică investiții substanțiale ce sunt necesare pentru modernizarea și retehnologizarea sistemului energetic românesc în următorii 15 ani. Analiza scenariilor alternative de dezvoltare estimează investițiile totale în sectorul energetic (exclusiv ceea ce ține de consumul energiei) între 15 și 30 miliarde euro pentru perioada 2018-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 miliarde euro", arată proiectul ministerului.

Legea offshore

România este o țară plină de resurse, zăcămintele de petrol și gaze o clasează pe locurile patru-cinci în Europa, are ape din abundență astfel încât să fie asigurat un sfert din producție din hidrocentrale, are cărbune pentru zeci de ani, biomasă și surse fotovoltaice, iar potențialul eolian al Dobrogei este cel mai bun din sud-estul Europei.

În plus, în Marea Neagră s-au descoperit zăcăminte de gaze care ar putea asigura independența energetică a țării pentru mulți ani de acum înainte. Aceste resurse au atras atenția unor companii-gigant din industria mondială, precum ExxonMobil, care explorează împreună cu OMV Petrom un zăcământ de mare adâncime estimat la 84 de miliarde de metri cubi.

În total, în Marea Neagră s-ar afla peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze, iar investițiile companiilor ar putea depăși 15 miliarde de dolari în aceste proiecte, după cum estimează un studiu realizat de Deloitte. Aceste investiții ar genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari și un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul României, până în anul 2040. Tot în aceeași perioadă, aceste investiții ar putea susține anual, în medie, peste 30.000 de locuri de muncă.

Cu toate acestea, companiile au amânat pentru anul viitor decizia dacă vor investi sau nu, în contextul în care discuțiile din Parlament pe tema Legii offshore s-au întins pe tot parcursul acestui an. Actul normativ a fost dezbătut, modificat, aprobat, apoi reîntors în Parlament și dezbătut din nou. I s-au adăugat și eliminat amendamente, care apoi au fost din nou modificate.

Astfel, spre exemplu, directorul general de la OMV, Rainer Seele, anunța la finele lunii octombrie, că Grupul energetic austriac a hotărât să amâne, pentru anul următor, decizia de investiție în proiectul său offshore din Marea Neagră din cauză că Guvernul României a avut nevoie de o durată prea mare de timp pentru a pune la punct cadrul de reglementare.

Parlamentarii au operat foarte multe schimbări la forma acestei legi și chiar și după publicarea legii în Monitorul Oficial și-au dat seama că mai trebuie făcute modificări.

Deputatul PNL Virgil Popescu susține că, dintr-o eroare materială, din forma finală lipsește o virgulă care modifică sensul unui articol. La rândul său, social-democratul Iulian Iancu a arătat că este absolut necesară modificarea legii, întrucât varianta sa actuală poate fi interpretată în așa fel încât România ar putea pierde 15 miliarde de dolari.

La mijlocul lunii noiembrie, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, după ce, în august, ceruse reexaminarea acestei legi.

"Considerăm că legea supusă reexaminării se impune a fi reanalizată de Parlament din perspectiva stabilității și predictibilității pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui sector și pentru evitarea potențialelor efecte negative. Totodată, apreciem că prevederile legii supuse reexaminării ar trebui să cuprindă dispoziții clare, lipsite de echivoc și cu perspectivă durabilă, astfel încât să fie asigurat cadrul necesar dezvoltării parteneriatului stat - investitori, în sensul asigurării predictibilității necesare, iar economia românească să beneficieze pe termen lung de pe urma exploatării resurselor naturale din perimetrul Mării Negre", afirma președintele.

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat pe 24 octombrie actul normativ, ca urmare a cererii de reexaminare.

Rămânem fără gaze peste 14 ani, fără exploatarea gazelor din Marea Neagră

În proiectul de strategie elaborat de Ministerul Energiei se precizează că, fără exploatarea gazelor din Marea Neagră, resursele de gaze ale țării se vor epuiza în următorii 14 ani.

"Pentru a evita creșterea semnificativă a dependenței de importuri, chiar dacă acestea vor fi disponibile din surse și prin rute alternative, este necesară dezvoltarea zăcămintelor offshore descoperite în ultimii ani în Marea Neagră. Aceasta este o condiție sine-qua-non pentru a putea miza pe gazul natural în mixul energiei electrice", se arată în proiectul de strategie.

România își propune creșterea consumului de gaze naturale în industria internă și exportul unor produse finite care utilizează ca materie primă și gazele naturale, au mai arătat autorii proiectului, fără a preciza cum va crește consumul și ce produse finite ne-am dori să exportăm.

Față ce celelalte proiecte de strategii creionate în ultimii zece ani, acesta din urmă conține o listă de patru proiecte considerate prioritare: reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița, un grup nou la Rovinari și hidrocentrala Turnu Măgurele - Nicopole, însă nu se precizează care sunt investițiile necesare pentru aceste proiecte și de unde vor proveni banii.

Specialiștii avertizează că fără o strategie e posibil un black-out

În 2018 au fost făcuți pași mici în sectorul energetic: Legea offshore, votată în Parlament, dar încă aflată în proces de modificare; un proiect de strategie care încă nu este aprobat de Guvern și care ar putea fi modificat; investiții mici în producția de energie, cu excepția centralei de la Iernut, unde au fost montate echipamente noi.

Au avut însă loc accidente de muncă în Valea Jiului, unde, potrivit Ministerului Energiei, nu s-a făcut nicio investiție în ultimii 20 de ani; județe întregi care au rămas fără curent primăvara trecută, în urma unei ninsori abundente care a distrus rețeaua electrică învechită; zeci de blocuri din București care nu au avut căldură și apă caldă în această iarnă, după ce mai multe conducte ale RADET au crăpat sau unele instalații ale ELCEN s-au defectat.

Specialiștii din sector spun că lipsa unei viziuni și a unei strategii în sectorul energetic va duce inevitabil la căderea sistemului și la pene generale, iar specialiștii chiar își dau cu părerea când ar putea avea loc primul eveniment de acest gen, după cum spune Silvia Vlăsceanu, director executiv al ACUE.

"Se fac deja pariuri cât timp mai durează până când vom avea o cădere, un black-out. Lucrurile merg din inerție în sectorul energetic și nu vor putea merge așa la infinit. Mai ales că pleacă specialiștii din sistem, iar în locul lor nu vin oameni cu aceeași experiență. Lucrurile se leagă, iar lipsa de viziune economică impactează întreaga economie națională", a arătat Vlăsceanu.

Prețul crește, iar consumatorii vulnerabili vor fi cei mai afectați

Potrivit Institutului Național de Statistică, pentru consumatorii reglementați prețul gazelor a fost majorat cu 16% în acest an. Pe bursă, însă, prețul energiei electrice este dublu față de anul trecut, iar cel al gazelor a ajuns mai mare cu peste 40%.

Și, după cum avertizează președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, vrem, nu vrem, prețul energiei va continua să crească. Acest trend se manifestă în toată Europa, în special ca urmare a costurilor mari de mediu.

"Lucrul acesta, ne place sau nu ne place, se va întâmpla și la electricitate, și la gaze. Acesta poate fi un lucru bun pentru România și pentru producătorii noștri, pentru că, în general, suntem exportatori de energie electrică și, în momentul în care se vor dezvolta noi capacități de producție din Marea Neagră, probabil vom deveni exportatori și de gaze, deci un lucru bun pentru economia noastră. Dar va însemna creșterea prețului", a subliniat oficialul Concurenței.

În acest context, Chirițoiu a amintit că încă nu a fost definit consumatorul vulnerabil, care va fi cel mai afectat de aceste scumpiri. Guvernul trebuia să precizeze care consumatori pot fi încadrați în categoria "vulnerabili", astfel încât, de la 1 aprilie 2019, să se poată aplica noile măsuri de protecție pentru acești consumatori. Însă, în noiembrie, Executivul a amânat acest termen până în 2021.

În prezent, singura modalitate de a-i proteja pe cei care nu-și pot plăti facturile este un tarif social, însă problema în acest caz este că acei consumatori nu pot depăși o anumită cantitate de energie, foarte mică, iar dacă fac acest lucru plătesc un tarif de două ori mai mare decât cel clasic.

Potrivit unui raport al Centrului pentru Studiul Democrației, 12% dintre consumatorii de energie ai României beneficiază de tariful social la energie electrică, însă 42% dintre aceștia nu își dimensionează corect consumul și depășesc pragul alocat, astfel că în final plătesc facturi mult mai mari chiar și decât consumatorii obișnuiți.

Sursa: AGERPRES