"Anexarea ilegitimă și ilegală a Crimeei în 2014 de către Rusia a dus la o deteriorare gravă a securității în regiunea Mării Negre și euroatlantice. Ulterior, desfășurarea de capacități militare ruse (terestre, navale și aeriene) în peninsulă și în Marea Neagră a afectat și mai mult securitatea în regiune. Să nu uităm că Marea Neagră a fost și continuă să fie folosită de Rusia și pentru a-și proiecta forța înspre Marea Mediterană. Drept urmare, NATO a răspuns într-o manieră progresivă și coerentă, iar la summitul din Varșovia din 2016 s-a decis crearea unei prezențe avansate pe flancul estic al Alianței. Este vorba despre o situație total distinctă de cea anterioară anului 2014, pe care România nu o abordează singură, ci în calitate de membră a unei Alianțe puternice și solide, cea mai puternică alianță politico-militară de apărare colectivă din istorie", a apreciat Aurescu, întrebat fiind cum a crescut amenințarea rusă la adresa României după militarizarea Crimeei, scrie Defenseromania.ro.

România cere unitate și coerență în relația cu Rusia și crede că regimul de sancțiuni trebuie să continue

Solicitat să comenteze care ar fi cea mai bună abordare a Uniunii Europene față de Rusia - accentul pus mai degrabă pe partea de descurajare și defensivă sau pe dialog -, Bogdan Aurescu a declarat că, din punctul de vedere al României, cele cinci principii directoare ale UE referitoare la Rusia și stabilite în 2016 trebuie să continue să fie punctul de plecare al abordării europene. "Susținem deschiderea UE față de o colaborare selectivă, altfel spus, dialog cu Rusia în domenii de interes pentru UE, cum ar fi mediul înconjurător, sănătatea, anumite chestiuni de politică externă și de securitate și chestiuni multilaterale precum acordul nuclear cu Iranul. Cuvintele-cheie ale acestei abordări trebuie să fie: obiective clare, interes comun, transparență (la nivelul UE), unitate și comunicare strategică. Pe de altă parte, trebuie să continuăm să menținem regimul de sancțiuni aplicat Rusiei ca urmare a încălcării dreptului internațional având legătură cu ocupația ilegală a Cremeei și cu activitățile din estul Ucrainei", a explicat șeful diplomației de la București.

Aurescu a adăugat că "România reiterează ferm nevoia de unitate și coerență a UE în relația cu Moscova". "Este imperativ să apărăm valorile, principiile și interesele fundamentale ale Uniunii. Totul trebuie însoțit de o strategie de combatere a dezinformării", a explicat ministrul român.

În ceea ce privește flancul estic al NATO, Bogdan Aurescu a amintit că cei nouă aliați de pe acest flanc (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria - n.r.) își exprimă activ preocuparea pentru această regiune la nivelul Alianței Nord-Atlantice, dezbaterile pe această temă din cadrul NATO având drept rezultat "importante decizii politice". "Acest efort trebuie să continue, căci amenințarea nu s-a diminuat, ba dimpotrivă, dacă ne gândim la ceea ce s-a întâmplat la frontiera de est a Ucrainei în aprilie (când Rusia a anunțat organizarea unor exerciții militare defensive și a transferat armament greu, muniție, tehnică militară și trupe în estul Ucrainei - n.r.) și în Crimeea ocupată. Viitorul Concept Strategic al NATO va trebui să țină cont de aceste realități din regiune, în contextul în care amenințările din vecinătatea estică sunt constante și reprezintă o componentă importantă a modului în care Moscova își exercită puterea în Marea Mediterană și în Marea Baltică", a apreciat ministrul român.