Academicieni, profesori, primari dar și oameni simpli de pe ambele maluri ale Prutului, participă în aceste zile la cursurile Universității Populare de Vară ”Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte, localitatea prahoveană în care marele istoric a trăit timp de mai multe decenii, și și-a scris o parte a operei. Timp de o săptămână la centrul cultural care poartă numele renumitului om de cultură român au loc prelegeri, lansări de carte, vernisări de expoziții, spectacole poetice.

Universitatea de Vară de la Vălenii de Munte este un eveniment important pentru românii de pretutindeni, pentru că îi aduce împreună, creează o punte de comunicare între ei, iar, pe de altă parte, pentru că oferă posibilitatea să se vorbească despre Nicolae Iorga, un mare intelectual, un stâlp al românismului, a declarant pentru Radio Chișinău, președintele Academiei Române, Eugen Simion, critic și istoric literar. Academicianul vede cu optimism viitorul Republicii Moldova.

”S-a schimbat ceva, chiar dacă viața nu e ușoară în Basarabia. Eu am observat. Când am fost prima data în anii 90 se vorbea într-un fel. Acum un an când am fost ultima dată, am rămas uluit și bucuros că se vorbește pe stradă o limbă românească splendidă, la hotel recepționerele nu mai răspund în limba rusă, a declarat Eugen Simion.

Nicolae Iorga a conceput această Universitate ca o formă de învățământ continuu pentru românii aflați în afara granițelor României de atunci, această menire o are și în prezent, a menționat academicianul Valeriu Matei, directorul Institutului Cultural Român din Chișinău.

”Particip și țin prelegeri la această Universitate din anii 90. E un program foarte variat, vin români din Germania, din diasporă, din țările învecinate, din Banatul sârbesc sau zonele limitrofe ale Ungariei, Ucrainei sau Republicii Moldova. Universitatea își continua menirea și este una dintre cele mai vechi instituții de cultură din România”, a declarat Valeriu Matei.

Printre cei prezenți la cursurile Universității de Vară ”Nicolae Iorga” sunt și mai multe delegații de elevi, profesori de istorie și limba română din Chișinău, Leova, Chișcăreni-raionul Sângerei, care sunt înfrățite cu localități din județul Prahova.

Natalia Țurcanu este profesoară de istorie la Liceul ”Dante Aligheri” din Chișinău.

”La Vălenii de Munte se concentrează spiritualitatea românească de mai bine de un secol. Pentru noi basarabenii este important să revenim în, să spunem așa, epicentrul spațiului românesc. Ne face o deosebită plăcere modul în care suntem primiți și integrați în activitățile cursurilor”, a declarat Natalia Țurcanu.

Ediția din acest an a Universității este dedicată românilor din stânga Prutului.

Teatrul poetic ”Alexei Mateevici” din Chișinău, condus de Nicolae Jelescu, va prezenta celor câteva sute de participanți din cadrul Universității două spectacole: ”Vecernie Regală” de Valeriu Matei și ”Nu credeam să-nvăț a muri vreodată”. Ultimul spectacol va fi susținut miercuri, 16 august, în incinta Muzeului Național Peleș.

Ideea înființării unei instituții culturale careprin programul ei, să-i unească pe toți românii într-un ”singur cuget și simțiri” a fost vehiculată pentru prima oară cu ocazia comemorării de la Putna, în 1904, când s-au împlinit 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare.

Primele cursuri ale Universității de Vară de la Vălenii de Munte, care ulterior vor purta numele lui Nicolae Iorga, cel care le-a inițiat, au avut loc din iulie până în august 1908, și la care au participat circa 150 de profesori veniți din, Regat dar și din Transilvania și Bucovina.

Cursurile au fost închise imediat după al doilea Război Mondial, dar și la sfârșitul anilor 70.

S-au redeschis după 1990.