Rezultatele obținute, precum și recomandările pentru îmbunătățirea situației, vor fi publicate pe o platformă online, transmite IPN.

Potrivit Elenei Zubcov, la final de proiect se propune instituirea unui consorțiu de cercetători din trei țări pentru monitoringul de lungă durată a ecosistemelor transfrontaliere. În cadrul aceluiași proiect, va fi îmbunătățit accesul populației la rapoartele științifice și la informațiile de la cercetători. Vor fi organizate întâlniri de lucru, școli de vară, ateliere etc. „Prin salvarea râului ne salvăm pe noi”, a menționat Elena Zubcov.

Ion Toderaș, directorul Institutul de Zoologie, a remarcat că din toate țările post-sovietice cea mai săracă în resurse acvatice este Republica Moldova. „Fără capital natural nu avem nicio șansă de supraviețuire”, a menționat Ion Toderaș.

Proiectul HydroEcoNex „Crearea unui sistem de monitorizare transfrontalieră inovatoare a transformărilor ecosistemelor râurilor din bazinul Mării Negre sub impactul dezvoltării hidroenergetice și al schimbării climei” va fi implementat de Institutul de Zoologie în parteneriat cu Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras”, universitatea Dunărea de Jos din Galați, Centrul științific Ucrainean al Ecologiei Mărilor și Centrul Hidrometeorologic al Mării Negre și Azov.

Proiectul are un buget total de aproximativ 900 de mii de euro și este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, în cadrul Programului Operațional Comun „Bazinul Mării Negre 2014-2020”.