Ruslan Kravchenko: 35 de rachete Kinjal detectate

Pe lângă centrala dezafectată de la Cernobîl, Ucraina mai are patru centrale nucleare, inclusiv cea mai mare din Europa, situată în regiunea Zaporojie, în sud, aflată sub ocupație rusă la scurt timp după invazia la scară largă din 2022, transmite Digi24. 

Atât zona Cernobîl, cât și centrala nucleară Hmelnițki, din vestul Ucrainei, au fost pe traiectoria rachetelor hipersonice rusești Kinjal de la începutul invaziei, a spus Kravchenko. În total, 35 de rachete Kinjal au fost detectate la diferite distanțe, în interiorul unui perimetru de aproximativ 20 de kilometri de instalația de la Cernobîl sau de centrala Hmelnițki. Dintre acestea, 18 au trecut, în același zbor, la o distanță de circa 20 de kilometri de ambele obiective.

„Astfel de lansări nu pot fi explicate prin nicio considerație militară. Este evident că zborurile deasupra instalațiilor nucleare sunt efectuate exclusiv cu scopul de intimidare și teroare”, a spus el.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a transmis că a raportat frecvent activități militare în apropierea centralelor nucleare și atacuri asupra stațiilor electrice esențiale pentru siguranța acestora.

„Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, și-a exprimat în mod repetat profunda îngrijorare cu privire la riscurile și pericolele acestor activități militare pentru siguranța nucleară”, a precizat instituția.

„Directorul general a cerut, de asemenea, în mod repetat, maximă reținere în apropierea instalațiilor nucleare, pentru a evita pericolul unui accident nuclear.”

Rachete căzute în apropierea unei centrale nucleare

Racheta Kinjal este o rachetă hipersonică lansată din aer, capabilă să transporte un focos de 500 de kilograme și promovată de președintele rus Vladimir Putin. La o viteză de aproximativ 6.500 km/h, aceasta poate parcurge 5 kilometri în doar câteva secunde.

În trei cazuri distincte, rachete Kinjal au căzut la sol în timpul zborului și au aterizat la o distanță de aproximativ 10 kilometri de centrala nucleară Hmelnițki, a spus Kravchenko.

Nu este clar de ce rachetele au căzut, însă procurorul a precizat că resturile nu prezentau indicii că ar fi fost interceptate.

Explozia de la Cernobîl din 1986 a răspândit radiații în întreaga Europă și a determinat autoritățile sovietice să mobilizeze resurse uriașe pentru a gestiona consecințele. Ultimul reactor funcțional al centralei a fost oprit în anul 2000.

Rusia a ocupat centrala de la Cernobîl timp de peste o lună, în primele săptămâni ale invaziei, în încercarea de a avansa spre Kiev, înainte de a se retrage.

Din iulie 2024, de când Rusia a intensificat atacurile cu drone asupra Ucrainei, radarele au detectat cel puțin 92 de drone rusești care au zburat la mai puțin de 5 kilometri de scutul de protecție împotriva radiațiilor de la Cernobîl.

Scutul a fost instalat pentru a preveni scurgerile de radiații din reactorul 4, care a explodat pe 26 aprilie 1986, provocând un incendiu de proporții.

Numărul real al acestor survoluri este, cel mai probabil, mult mai mare, a spus Kravchenko, deoarece urmele radar pot indica mai multe drone, iar unele nu sunt detectate deloc.

„Zborurile deliberate ale dronelor cu focoase puternice deasupra unei instalații nucleare sunt, cel puțin, extrem de iresponsabile și arată o lipsă totală de respect (...) pentru siguranța civililor nu doar din Ucraina, ci din întreaga Europă”, a declarat el.

Lovitură asupra scutului de protecție și riscuri majore

În februarie anul trecut, un obiect identificat de Ucraina drept o dronă rusească de atac cu rază lungă a lovit instalația de la Cernobîl, perforând scutul de protecție împotriva radiațiilor.

Kremlinul a negat implicarea Rusiei la momentul respectiv, susținând că forțele sale nu vizează infrastructura nucleară și că Ucraina ar fi organizat atacul ca o „provocare”.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a estimat că reparațiile vor costa cel puțin 500 de milioane de euro și că, fără intervenții, structura va începe să sufere „coroziune ireversibilă” în următorii patru ani.

O anchetă a procurorilor ucraineni a concluzionat că atacul rusesc a fost, cel mai probabil, deliberat, a spus Kravchenko.

Evaluarea se bazează pe unghiul abrupt de impact al dronei asupra scutului de protecție. În faza finală, dronele de atac de tip „one-way”, încărcate cu explozibili, se prăbușesc în picaj asupra țintei și accelerează până la impact.

Kravchenko a mai spus că armata rusă ar putea folosi zona Cernobîl ca rută de atac pentru drone, încercând să evite zonele cu sisteme dense de apărare antiaeriană ale Ucrainei.

Ucraina, care dispune de resurse limitate de apărare aeriană pentru a proteja un teritoriu de două ori mai mare decât Italia, își concentrează sistemele în jurul orașelor și infrastructurii critice.

Instalația de la Cernobîl, situată la mai puțin de 10 kilometri de granița cu Belarus și la aproximativ 100 de kilometri de Kiev, este înconjurată de o zonă de excludere contaminată.