Era de așteptat ca începutul luptei împotriva PAS să fie susținu de liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, care la 5 noiembrie, în ziua primului tur de scrutin pentru alegerea organelor puterii locale, de asemenea, s-a adresat cetățenilor. A făcut-o chiar din incinta secției de votare: „Am votat, în primul rând, împotriva PAS și a Maiei Sandu, și îndemn toți cetățenii să voteze împotriva acestui regim dictatorial. Am încredere în poporul nostru, cred că concetățenii noștri au înțeles în ultimii 2-3 ani, cine a ajuns la putere în Republica Moldova... toți la vot! Începem eliberarea Republicii Moldova!”.

Imediat după încheierea primului tur de scrutin, liderul PSRM a declarat că „Regimul PAS și Maia Sandu au suferit o înfrângere, această putere nu mai are legitimitate”. Deci, exista temei pentru demararea luptei revoluționare pentru înlăturarea PAS de la guvernare. Respectiv, soluția este să declanșăm alegeri anticipate parlamentare și prezidențiale. Presa guvernamentală din Rusia a preluat imediat și vehiculat pe larg sentința liderului PSRM.

Rezultate alegerilor – cauza amânării luptei revoluționare

În pofida elanului revoluționar al lui Igor Dodon, liderul PDCM, Ion Chicu, a decis, totuși, să-l tempereze cumva, chemând la luarea unei pauze, până după terminarea celui de al doilea tur de scrutin. Deocamdată, nu e clar ce s-ar putea întâmpla în al doilea tur de scrutin, ce impact ar putea avea acesta asupra luptei împotriva PAS. În primul rând, cele mai atente estimări arată că după al doilea tur de scrutin PAS și-ar putea dubla, față de alegerile locale precedente, numărul de mandate obținute atunci din partea Blocului ACUM (172 primari aleși). Per ansamblu, numărul de primari aleși din partea PAS ar putea ajunge la aproximativ 300 (aproximativ 240 aleși în primul tur și peste 150 candidași promovați în turul II). Respectiv, rezultatul final al PAS ar putea să ajungă la 1/3 din numărul total de primari, echivalent cu proporția reprezentării în consiliile raionale ~33%. Pe de altă parte, PSRM-ul care denunță prăbușirea electorală a PAS, a înregistrat o scădere dramatică a numărului de primari – de la 206, aleși în 2019, la aproximativ 100 primari aleși în primul tur al alegerilor recente, reușind să promoveze în al doilea tur de scrutin doar vreo 80 candidați, de aproximativ două ori mai puțin decât PAS. Cât privește rezultatele obținute de PDCM, acestea sunt destul de bune pentru prima participare într-o competiție electorală – aproximativ 30 de primari aleși în turul I și vreo 50 promovați în al doilea tur.

Oricum, rezultatele obținute de PSRM și PDCM, în comparație cu cele ale PAS, sunt prea modeste pentru a constata pierderea legitimității celui din urmă și, respectiv, pentru a pretinde că pot declanșa alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate. După toate aparențele, acesta este adevăratul motiv pentru care liderul PDCM, Ion Chicu, a anunțat amânarea luptei pentru eliminarea PAS de la guvernare în vederea decapturării statului.

Motive pentru secretizarea componenței Comitetului organizatoric

Deși a anunțat amânarea startului luptei împotriva PAS, liderul PDCM, Ion Chicu, a reușit să ne transmită un mesaj foarte subtil – domnia sa își asumă toate riscurile acestei lupte. Din mesajele sale putem desprinde că deja ar fi fost constituit un Comitet de organizare, componența căruia nu se dă publicității, ținându-se în secret. Pornind de la apelurile și declarațiile publice ale lui Igor Dodon și Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), am putea presupune că cei doi menționați ar fi acceptat să facă partea din Comitetul organizatoric, deși nu putem fi siguri de asta. Întrebarea care se ivește ar fi – de ce Dodon și Filat s-ar sfii, de exemplu, să declare deschis că fac parte dintr-un Comitet organizatoric, constituit sub auspiciile PDCM-ului lui Ion Chicu pentru înlăturarea PAS de la guvernare?

La prima vedere există cel puțin doi factori pentru ținerea în secret a componenței Comitetului organizatoric. Primul se referă la faptul că Igor Dodon a fost și poate încă mai rămâne confidentul lui Vladimir Putin, ultimul susținându-l în mod deschis pe primul la alegerile parlamentare din 2014. O dovadă în plus a relației intime a elitelor rusești cu Igor Dodon este că ultimul a recunoscut finanțarea PSRM din Rusia cu câte aproximativ $800 mii lunar. De cealaltă parte, Vlad Filat și PLDM s-au declarat de curând promotori ai reintegrării Republicii Moldova în România. Deci, nu dă bine la publicul larg faptul ca un partid unionist, declarat pro-românesc, să pactizeze cu un partid dovedit pro-rusesc. Al doilea factor care ar îngreuna afișarea coalizării în cadrul Comitetului organizatoric este că Igor Dodon și fracțiunea PSRM a votat, la 15 octombrie 2015, pentru retragerea imunității parlamentare a liderului PLDM, insistând ca votarea să fie deschisă și nu secretă, pentru a scoate în evidență cine susține exponenții corupți ai clasei politice. Acesta mesaj a fost raportat agenției de stat din Rusia – RIA-Novosti. Aceasta este modalitatea la care a recurs Igor Dodon, în octombrie 2015, pentru decapturarea statului, lipsindu-l de imunitate parlamentară pe Vlad Filat, de fapt, lipsindu-l de liberate pentru aproximativ 4 ani de zile! În astfel de circumstanțe, e lesne de înțeles de ce eventuala apartenență a celor doi la Comitetul organizatoric pentru decapturarea statului ar trebui secretizată.

Comitetul organizatoric vs. opoziția autentică

Mai există un aspect interesant care nu poate fi trecut cu vederea. Secretul privind componența Comitetului organizatoric este necesară pentru camuflarea eventualei prezențe în cadrul acestuia a multiplelor derivate ale Partidului Șor. Conspirația este un element foarte important, la care recurge locotenentul lui Ilan Șor pe scena politică din Republica Moldova – Marina Tauber. E dificil să ne imaginăm că Marina Tauber nu a auzit nimic despre existența Comitetului organizatoric și nu a încercat să contacteze cu acesta. De fapt, Marina Tauber evită să se adreseze direct Comitetului organizatoric, pregătit pentru lupta împotriva guvernării, preferând să apeleze la suportul unei oarecare opoziții autentice: „Rog toate partidele de opoziție, care nu sunt controlate de Maia Sandu, și care nu se află în cârdășie cu ea, să condamne fărădelegile din partea puterii în legătură cu alegerile din Bălți – excluderea Victoriei Șapa din cursa electorală, apoi pe Arina Corșicova, anterior, refuzul de a înregistra candidatura mea la funcția de primar al municipiului Bălți și, de asemenea, dacă instanțele de judecată nu vor restabili dreptul de a candida al Arinei Corșicova, să boicoteze aceste alegeri”.

Printre reprezentanții opoziției autentice, Marina Tauber i-a evidențiat doar pe Igor Nicolaievici (Dodon) și pe Renato Gheorghievici (Usatîi), îndemnându-i să-și retragă candidații din al doilea tur al alegerilor din municipiul Bălți, pentru a invoca abuzul guvernării PAS, care a scos din cursa electorală derivatele Partidului Șor, declarat neconstituțional. În consecință, nici Renato Usatîi și nici Igor Dodon nu au trecut testul apartenenței la opoziția autentică. În cazul Partidului Nostru (PN), condus de Usatîi, e clar de ce. Ultimul a fost principalul actor politic, care a scos în evidență activitatea ilegală a substituenților Partidului Șor în competiția electorală din Bălți. De cealaltă parte, Igor Dodon a refuzat să retragă candidatul PSRM din turul doi al cursei electorale din Bălți, fiindcă speră la un rezultat cât de cât onorabil în capitala de Nord, după prăbușirea răsunătoare la alegerile din Chișinău.

O lipsă irecuperabilă în Comitetul organizatoric

O știre îngrijorătoare pentru membrii secretizați ai Comitetului organizatori pare să fi venit din partea primarului reales al Chișinăului, Ion Ceban. Acesta din urmă s-a declarat primar al tuturor chișinăuienilor, adică și al celor care au votat pentru PAS, care în consiliul municipal a obținut o reprezentare practic similară cu cea a Mișcării Alternativa Națională (MAN), condusă de Ion Ceban. Și mai îngrijorătoare pentru Comitetul organizatori ar trebui să fie declarația lui Ion Ceban, făcută în numele MAN: „Salutăm recomandarea de astăzi [8 noiembrie 2023] a Comisiei Europene cu privire la inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Pledăm pentru ca toate recomandările să fie realizate cât mai curând de către autoritățile de la Chișinău, astfel, ca să mergem cu pași rapizi în procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Noi suntem gata să depunem toate eforturile necesare care țin de competența noastră”. Din această declarație se înțelege că primarul Ion Ceban și MAN intenționează să pună umărul la promovarea integrării europene, la nivelul administrației publice locale, alături de autoritățile centrale, care sunt somate să îndeplinească condiționalitățile cât mai curând posibil. Deci, MAN nu contestă legitimitatea PAS, pentru a se alătura Comitetului organizatoric în vederea provocării alegerilor parlamentare și prezidențiale anticipate.

Din cele menționate mai sus, putem deduce că, deocamdată, dintre partidele cu o anumită pondere ar putea să se regăsească în Comitetul organizatoric secretizat doar PDCM, PSRM și PLDM. E o prezență care pare a fi insuficientă pentru declanșarea luptei revoluționare de decapturare a statului. Să sperăm că după cel de al doilea tur de scrutin, din 19 noiembrie, vom afla totuși componența deplină a Comitetului organizatoric și vom putea estima la justa valoare potențialul acestuia de a-și atinge scopurile anunțate.

Riscul risipei aburului din cazan în sirenă avântului revoluționar

Deocamdată, iese în evidență un singur lucru – etalarea în postură de lider protestatar a președintelui PDCM, Ion Chicu. Asumarea riscului de a se expune în calitatea de figură centrală a luptei împotriva PAS, protejându-i pe ceilalți membri secretizați ai Comitetului organizatoric de a se expune, poate însemna un singur lucru – Ion Chicu își asumă în mod deliberat și toate eventualele beneficii ale activității protestatare. Va reuși Comitetul organizatoric să provoace alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate sau nu va reuși puțin contează. Ceea ce contează cu adevărat este că exact peste doar un an de zile vom avea alegeri prezidențiale ordinare. Iar asta înseamnă că opoziția protestatară și Comitetul organizatoric al acesteia au un lider consacrat, care și-a asumat toate riscurile, deci, merită să fie susținut de o manieră consolidată în calitate de prezidențiabil. Acesta pare a fi scopul bine calculat, urmărit de liderului PDCM.

S-ar putea ca Ion Chicu chiar să reușească să-și atragă suportul Comitetului organizatoric. Vorba e că liderul PSRM, Igor Dodon, pare a fi un politician absolut epuizat, care a pierdut competițiile prezidențială din 2020 și pe cea parlamentară din 2021 în competiția cu PAS. Mai mult, prăbușirea dramatică a PSRM la recentele alegeri locale vine doar să confirme declinul PSRM și al liderului acestuia. Eventualele pretenții prezidențiale ale unionistului declarat, Vlad Filat, nu pot fi susținute de Comitetul organizatoric, oricare ar fi componența secretizată sau desecretizată a acestuia. Reprezentanții derivatelor Partidului Șor pot avea anumite șanse să devină prezidențiabili cu o anumită pondere doar dacă guvernanții nu vor reuși să blocheze fluxurile mijloacelor financiare din surse obscure. Deci, presupusa pretenție a lui Ion Chicu de a deveni prezidențiabil din partea Comitetului organizatori este, de fapt, singura posibilă. Mai cu seamă că rezultatele recentelor alegeri locale sunt încurajatoare pentru PDCM.

În privința calităților politice a lui Ion Chicu există, totuși, anumite dubii. Vorba e că Ion Chicu nu a fost capabil să intuiască consecințele demisiei sale din funcția de prim-ministru. Din acest punct de vedere, angajarea domniei sale în lupta politică pentru decapturarea statului nu poate fi interpretată altminteri decât încercarea de a repara o greșeală fatală pe care a comis-o. Vorba e că dacă nu-și prezenta demisia neprovocată, la 23 decembrie 2021, atunci alegerile parlamentare ordinare ar fi avut loc abia anul curent, prin luna mai. Respectiv, Ion Chicu și echipa sa ar fi avut privilegiul să facă față multiplelor crize provocare de războiul Rusiei împotriva Ucrainei – energetică, financiară, de securitate etc., pentru a-și demonstra capacitățile administrative și pentru a nu admite capturarea statului. Mai mult, echipa sa ar fi acumulat o experiență inedită, iar cetățenii moldoveni ar fi avut o viață îmbelșugată, asigurată inclusiv de proiecte sociale ale Partidului Șor.

Nu a fost însă să fie, iar de la cei care au greșit fatal o dată, când au demisionat neinspirat, te poți aștepta că va greși și pe viitor. De aceea, în circumstanțele menționate, în calitate de lider al Comitetului organizațional și al viitoarelor proteste, Ion Chicu are nevoie de un succes răsunător pentru a fi acreditat în calitate de prezidențiabil cu șanse de a învinge. Altminteri aburul din cazanul fierberii protestatare riscă să se risipească în sirena locomotivei revoluționare.