Revista presei internaționale: Putin "nu va renunța la Ucraina"

  • 10 Februarie 2015 09:28
Revista presei internaționale: Putin

Decizia UE de a amâna aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, încercările Greciei de a obține schimbarea condițiilor de creditare și dezvăluirile privind evaziunea fiscală promovată de o bancă elvețiană sunt teme larg comentate de presa internațională.

"Miniștrii de externe europeni au decis să amâne aplicarea sancțiunilor împotriva Moscovei, până după posibila întrunire a liderilor Franței, Germaniei, Rusiei și Ucrainei privind oprirea luptelor în estul Ucrainei", relatează New York Times. Același ziar american este însă de părere că "actuala diplomație occidentală referitoare la Ucraina abundă în iluzii și suferă de o lipsă de realism", întrucât Putin "nu va renunța la Ucraina". Și oricum, "obiectivul războiului din Ucraina nu este o victorie", ci "împiedicarea apariției unei structuri care ar putea semăna cu o Ucraină prosperă, europeană, deoarece un astfel de stat ar constitui o amenințare ideologică la adresa putinismului", scrie Washington Post. Același oficios de la Washington relatează că la întâlnirea cu cancelarul Merkel, președintele Obama și-a reiterat sprijinul pentru o soluție diplomatică în Ucraina, fără a exclude însă posibilitatea de a trimite arme Kievului.

În orice caz, "criza va continua atâta vreme cât ucrainenii nu vor ajunge la o înțelegere între ei", declară președintele Putin într-un interviu pentru cotidianul egiptean Al-Ahram. Iar actuala criză din Ucraina "este consecința încercărilor SUA și aliaților lor occidentali de a-și impune pretutindeni propria voință", a mai spus liderul de la Kremlin pentru aceeași publicație de la Cairo. Din Turcia, ziarul Zaman notează că, în privința summitului programat pentru miercuri în capitala Belarus, există "divergențe majore", întrucât "Kievul exclude federalizarea Ucrainei, dar surse de la Moscova vorbesc despre o structură similară Transnistriei, unde există un conflict înghețat". Scopul reuniunii este "să se ajungă la încetarea focului, dacă nu și la un plan de pace durabil", estimează cotidianul italian La Stampa. La fel crede și Liberation: "obiectivul Kremlinului nu este nimic mai puțin decât vasalizarea Ucrainei și păstrarea controlului direct sau indirect asupra unei părți a teritoriului său". Într-un interviu publicat de Der Spiegel, ministrul de externe al Greciei reliefează că "pacea și justiția în Ucraina sunt la fel de importante ca și stabilitatea în Europa", iar "sancțiunile împotriva Rusiei pot fi impuse la nevoie, dar numai în cadrul acestei stabilități".

De altfel, șeful diplomației elene va face miercuri o vizită la Moscova, relatează cotidianul grec Kathimerini, care scrie totodată că "premierul Tsipras este 'foarte optimist' că se va ajunge la un acord cu zona euro", după ce luni a obținut susținerea Austriei. Nu la fel de optimist, Financial Times informează că Regatul Unit elaborează un plan de urgență pentru eventualitatea ieșirii Greciei din zona euro. Germania respinge între timp "solicitarea grecilor de a primi reparații pentru crimele comise de naziști" în timpul ultimului Război mondial, relatează The Times, iar Le Figaro reține că "Merkel așteaptă 'propuneri viabile' privind datoria publică și programele de asistență internaționale", din partea noilor autorități de la Atena. "Germania împotriva Greciei este o luptă până la moarte, o ciocnire a voințelor în plan cultural și economic", conchide The Guardian. Concluzia revine în paginile Wall Street Journal: "oficialitățile financiare se tem că disputa dintre noul guvern al Greciei și creditorii săi din zona euro ar putea spulbera speranțele Europei de relansare economică în viitorul apropiat". Să adăugăm că multe din cotidianele internaționale scriu despre dezvăluirile privind frauda fiscală comisă de banca HSBC prin filiala sa elvețiană. Publicate de Le Monde, rezulatele unei anchete jurnalistice pun în evidență "un vast sistem de evaziune fiscală acceptată și chiar încurajată de conducerea britanică a celui de-al doilea grup bancar mondial". "Peste 180 de miliarde de euro ar fi circulat prin această rețea financiară în perioada 2006-2007, cu 106.000 de clienți și 20.000 de societăți offshore", face socoteala cotidianul portughez Diario de Noticias. Cu mențiunea că, pe lângă alte personalități cunoscute, "lista beneficiarilor îl cuprinde și pe Elias Murr, președintele Consiliului Fundației Interpol pentru O Lume Mai Sigură, organizație de combatere a terorismului și a crimei organizate".

Tags

Alte Noutati

LIVE: Obiectiv, România!
Meteo Chișinău
22,24
Nori împrăștiați
Umiditate:49 %
Vint:3,6 m/s
Fri
10
Sat
12
Sun
14
Mon
14
Tue
14
Arhivă Radio Chișinău