o Rusie belicoasă și un Orient Mijlociu în curs de implozie. A treia urgență are loc chiar în UE - unde cresc tensiunile politice, economice și diplomatice", scrie cotidianul englez. 
Criza din Ucraina, care a devenit și una dintre urgențele Europei, se desfășoară pe două paliere: luptele din teren și războiul replicilor diplomatice. În teren, luptele din estul Ucrainei continuă să facă victime în rândul populației civile, scrie "Korrespondent", precizând că șase civili au murit și alți 18 au fost răniți, în ultimele ore, în luptele din regiunea ucraineană Donețk. Iar portalul de știri Podrobnosti anunță că Statul Major al Forțele Armate din Ucraina a limitat dreptul rezerviștilor de a călători atât în străinătate, cât și pe întreg teritoriul țării fără permisiunea comisarului militar de raion. Aceeași sursă transmite că în Donețk au intrat noi mașini de luptă din Rusia și enumeră 10 tancuri, 18 transportoare blindate și vehicule de luptă, tunuri MT-12 și obuziere de calibrul 120 mm.

După ce autoritățile ucrainene au solicitat Rusiei o reacție oficială la eșuarea negocierilor grupului de contact de la Minsk privind soluționarea situației din Donbas, Moscova a cerut Kievului să continue negocierile, nu să arate cu degetul spre republicile separatiste și Rusia. Potrivit agenției "TASS", ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că "Ucraina trebuie să discute cu separatiștii, în calitate de participanți ai procesului de negocieri".
Pe de altă parte, Rusia a anunțat că intenționează să ceară despăgubiri Germaniei pentru daunele produse în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. "Izvestia" scrie că deputații Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului Rusiei, formează un grup de lucru care să calculeze pagubele produse de Germania Uniunii Sovietice în timpul războiului. La terminarea calculelor, grupul va transmite Germaniei o solicitare pentru despăgubiri.

Diferendul dintre Croația și Serbia pe tema unui posibil genocid a fost tranșat de Curtea Internațională de Justiție de la Haga, care a respins acuzațiile reciproce formulate de cele două țări. "Tanjug" scrie că instanța a decis "că în timpul războiului din Croația, niciuna dintre părțile implicate nu a comis genocid și a respins atât plângerea Croației cât și pe cea a Serbiei. Confirmând că atât forțele sârbe cât și cele croate au comis infracțiuni, cea mai înaltă instanță a ONU a constatat că aceste crime nu au fost comise cu "intenție de genocid" sau pentru a distruge croații sau sârbii ca grupuri etnice". 

După victoria la alegerile parlamentare, liderii greci din Syriza încearcă să găsească sprijin în Europa. Sub titlul "Seducerea Europei", "El Periodico" notează că "noul guvern al Greciei știe că timpul trece și nu trebuie pierdut niciun minut. După ce a demarat o serie de măsuri urgente menite să relaxeze situația delicată pe care o traversează țara, s-a îmbarcat într-o ofensivă diplomatică în Uniunea Europeană, cu scopul de a aduna sprijin pentru renegocierea condițiilor de plată a datoriei țării, care ajunge în prezent la 175% din PIB". 
Șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că este deschis dialogului cu Grecia, cu puțin timp înainte de întâlnirea pe care o va avea cu noul premier. Însă responsabilul european susține că nu este de acord să "schimbe tot" în Europa după instalarea la putere, la Atena, a stângii radicale. Potrivit publicației "Ecathimerini", Juncker a afirmat că "nu vom schimba totul din cauza unui rezultat care unora le place iar altora, nu. [] Cred că aceia care au câștigat alegerile trebuie să țină cont și de convingerile celorlalți".