Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, Compania Teleradio-Moldova este furnizor public național de servicii media, persoană juridică, de drept public, constituită sub forma de instituție publică. Acționează pentru realizarea unui interes public, utilizează resurse financiare publice, nu se află în subordinea Guvernului și nu are o altă autoritate administrativă supraordonată ierarhic. Compania este supusă controlului public, prezintă în fața Parlamentului raportul cu privire la activitatea pe care o desfășoară. Cadrul legal în baza căruia activează aceasta este Codul Serviciilor Media Audiovizuale al Republici Moldova. La rândul său, Consiliul Audiovizualului este autoritatea publică autonomă, independentă din punct de vedere organizațional față de orice altă entitate și este responsabil de implementarea prevederilor Codului Audiovizualului. Consiliul Audiovizualului este garantul interesului public din domeniul audiovizualului și are misiunea de a contribui la dezvoltarea serviciilor media audiovizuale.

Interesul public în domeniul audiovizualului reprezintă interesul pentru asigurarea unei informări pluraliste și obiective a populației în interes superior, în raport cu interesele politice, economice, comerciale, ideologice și de altă natură. Potrivit lui Igor Boțan, funcționarea Teleradio-Moldova este asigurată de către un comitet managerial, care este condus de un director general. Activitatea acestei companii este asigurată de Consiliul de Supraveghere, care, la rândul său, reprezintă interesul public în raport Teleradio-Moldova. Consiliul de Supraveghere își desfășoară activitatea în nume propriu, contribuie la edificarea și dezvoltarea furnizorului public național de servicii media, conform principiilor legii. Potrivit proiectului de lege dezbătut, unele din respectivele noțiuni, urmează a fi modificate.

Potrivit lui Ion Bunduchi, director executiv al Asociației Presei Electronice APEL, actualul Cod al Serviciilor Media Audiovizuale transpune în legislația națională principala directivă a Consiliului Europei în materie de audiovizual, care, a fost adoptată în 2010. „Codul a fost adoptată cu opt ani întârziere și Codul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019, adică, cu 9 ani întârziere s-a încercat implementarea directivei. Nicio lege nu este perfectă și oricare din ea trebuie îmbunătățită, dar esențial e ca să fie îmbunătățită și nu viceversa. În acest sens, nu știu dacă e bine, dacă se schimbă legislația așa ca să nu mai corespundă nici noțiunilor, pentru că furnizorul serviciilor media audiovizuale publice e cel care funcționează, în interes public și pe bani publici. Dacă schimbăm ecuația, trebuie să umblăm și la definiții sau să le aducem în concordanță, definiția și legislația”, a adăugat Ion Bunduchi.

El precizează că. Anterior, era valabilă noțiunea de „radiodifuzori”, acum, însă, este vorba de „furnizori de servicii”, „pentru că, orice radio și televiziune oferă nu doar servicii liniare, adică ceea ce e în emisie directă, dar și neliniare, adică ceea ce are în arhivă. De mulți ani se pune accent pe arhivă, un fel de servicii la cerere, dar, în Moldova nu s-a ajuns la așa fenomen”. Prin urmare, Ion Bunduchi crede că trebuia să se extindă sau să fie solicitat ca cei responsabili de implementarea legii să o implementeze realmente.

Virgiliu Pâslariuc, deputat al Fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, este de părere că CSMA este o lege bună, care nu este perfectă, dar este perfectibilă. Ea este o lege bine gândită, bine calibrată, bine echilibrată. Singura problemă, consideră el, este că trebuie ajustat ceea ce nu merge.

„Dacă anumite lucruri nu merg, atunci este în dreptul legiuitorului, societății, să o îmbunătățească ca ea să funcționeze. Într-adevăr, avem de a face cu o lege bună, dacă ea va fi aplicată, atunci ea va aduce beneficii certe. Singura problemă este atunci când pentru a o aplica nu există voința celor care o aplică și voință politică. În cazul Republicii Moldova deseori nu existau ambele”, spune el.

Deputatul declară că, prin modificarea legii se propune înlăturarea impedimentelor existente, așa ca legea să fie eficientă și să poată funcționa în beneficiul public, responsabilizând funcționarii în fața publicului.

La dezbatere a fost invitat și un reprezentant al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, dar care nu a dat curs invitației.

Dezbaterea publică la tema „Revenirea Teleradio-Moldova sub control parlamentar: plusuri și minusuri, beneficii și riscuri”, este ediția 210 a ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, proiect susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.