Reuters | Uniunea Europeană, în criză de autoritate morală

  • 04 Mai 2017 14:45
Reuters | Uniunea Europeană, în criză de autoritate morală

Demoralizare pare să fi devenit cuvântul care definește cel mai bine starea de spirit în Uniunea Europeană când vine vorba de influența sa globală, într-un context în care blocul celor - încă - 28 de state încearcă să facă față Brexit-ului, crizei fără precedent a imigrației și răspândirii populismului anti-UE care a încurajat ascensiunea unor lideri autoritari și naționaliști - consemnează agenția Reuters într-o analiză difuzată joi.

Bucurându-se de o situație economică solidă, UE s-a putut lăuda în ultima vreme cu o serie de succese diplomatice ale puterii sale "soft", de la rolul jucat în acordul nuclear cu Iranul din 2015 până la apropierea de Cuba și revolta din Ucraina, în timpul căreia s-au scandat sloganuri proeuropene. O serie de miniștri și diplomați au atras însă atenția că UE nu are suficientă influență pentru a pune capăt conflictului din Ucraina sau pentru a contribui la reglementarea crizei din Siria, în detrimentul celor prinși în aceste conflicte și în avantajul Rusiei.

"Brexit, criza migrației — chiar au avut efect asupra noastră. Nu ne-am pierdut total puterea soft, dar simțim că autoritatea noastră morală nu mai este la fel de puternică așa cum era odată", a afirmat un înalt diplomat al Uniunii.

Uniunea Europeană, cel mai mare donator al lumii, se implică în instaurarea statului de drept și a democrației în lume și a reușit să transforme foste state comuniste în democrații cu economii de piață înfloritoare. Dar la o reuniune care a avut loc în aprilie ministrul polonez de externe, Witold Waszczykowski, a calificat atmosfera predominantă în rândul colegilor săi drept "pesimistă și deprimantă", pe fondul "numeroaselor crize din preajma Europei — Siria, Libia, Yemen". "Situația din Orientul Mijlociu nu este una bună, din păcate. Concluzia este că UE nu dispune de prea multe instrumente pentru a avea un impact asupra problemelor din aceste zone", a menționat ministrul polonez.

Câteva săptămâni mai târziu, în Malta, unde miniștrii de externe ai UE s-au întâlnit pentru a discuta despre tendințele autoritariste din Turcia, șeful diplomației franceze Jean Marc Ayrault — care a încercat zadarnic să determine încheierea unui acord de pace între Moscova și Kiev — și-a exprimat la rândul său nemulțumirea. "Trebuie să creștem ritmul și să avem încredere că putem juca un rol în lume", a declarat el, apreciind că discuțiile de la Valletta dintre miniștrii europeni au fost "prea tehnice" și lipsite de viziune.

Uniunea Europeană a dat dovadă de unitate când a adoptat sancțiuni economice împotriva Rusiei după anexarea Crimeii în 2014 și în susținerea acordată separatiștilor din estul Ucrainei. Miniștrii UE vor extinde aceste sancțiuni în iulie, chiar dacă nu este clar încotro se îndreaptă relațiile dintre SUA și Rusia după alegerea ca președinte a lui Donald Trump, au indicat diplomați. În egală măsură, planurile de cooperare în materie de apărare ale statelor UE înregistrează progrese. Totuși, există opinii în sensul că Uniunea Europeană, ca bloc, nu este suficient de puternică pentru a soluționa conflictul din estul Ucrainei, care a dus la moartea a peste 10.000 de oameni începând din aprilie 2014, în pofida tratativelor de pace inițiate de UE, conduse de Franța și Germania. "Creșterea presiunii asupra Rusiei este posibilă doar cu un angajament mai puternic al întregii UE și al SUA", a subliniat fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen. Vizita din aprilie de la Moscova a șefei diplomației UE, Federica Mogherini, nu a dus la niciun progres, a estimat Frederik Wesslau, analist la centrul de reflecție European Council on Foreign Relations.

Potrivit unui oficial al UE, dezamăgirea care se resimte la nivelul UE are în parte la origine și acordul cu Ankara de anul trecut prin care Turcia a acceptat să preia refugiați sirieni, primind în schimb asistență financiară din partea Uniunii. "Am acceptat un acord care implicit a asigurat Turciei influență asupra noastră", a afirmat un oficial care a luat parte la negocieri, remarcând că UE și-a pierdut astfel capacitatea de a pune capăt arestării în masă de disidenți de către Ankara, după tentativa eșuată de puci de anul trecut.

În alte ocazii, țări ca Ungaria, Grecia și Ciprul au slăbit poziția UE în momente când blocul comunitar avea nevoie de votul fiecărui stat membru. "În iulie, când UE nu a putut cădea de acord asupra unei luări de poziție ferme în ce privește militarizarea Mării Chinei de Sud, ungurii au fost cei care au blocat" demersul, a indicat un diplomat din UE.

Există și factori asupra cărora Uniunea Europeană nu poate avea control, cum sunt revanșismul rus, imprevizibilitatea lui Trump și Brexit-ul. Dar la Bruxelles există și speranțe ca în 2017 blocul să-și poată înnoi politica externă, mai ales datorită proiectului de apărare europeană comună și independent de SUA. În plus, sunt semne de revenire economică în zona euro, iar victoria așteptată a lui Emmanuel Macron în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Franța va fi percepută ca un semn de bun augur, având în vedere poziția sa fermă proeuropeană.

Sursa: Agerpres

Tags

Alte Noutati

LIVE: Bună dimineața, România!
Meteo Chișinău
2,74
Cer acoperit de nori
Umiditate:97 %
Vint:4,12 m/s
Wed
5
Thu
5
Fri
5
Sat
7
Sun
8
Arhivă Radio Chișinău