În timp ce războiul din Ucraina face ravagii în est și îndreaptă atenția politică și diplomatică asupra fostei republici sovietice, R. Moldova și-a accelerat eforturile de a ieși din orbita Moscovei și s-a angajat în lungul proces al negocierilor de aderare la UE, transmite Digi24. 

Președinta pro-occidentală Maia Sandu speră să avanseze cu agenda sa atât prin câștigarea unui al doilea mandat, cât și prin obținerea unui „Da” la un referendum care își propune să înscrie aderarea la UE ca obiectiv strategic în Constituție.

Sondajele o dau pe Sandu câștigătoare și sugerează că o majoritate susține aderarea la UE, în timp ce guvernul a acuzat Rusia și aliații săi că încearcă să influențeze procesul electoral, plătind zeci de mii de persoane pentru a vota în sens contrar.

„Este un efort calculat, pe scară largă, care vizează destabilizarea viitorului nostru și deraierea parcursului Moldovei spre UE”, a declarat pentru Reuters consilierul pentru politică externă al lui Sandu, Olga Roșca, citând estimări potrivit cărora peste 100 de milioane de euro au fost trimiși de la Moscova pentru a manipula voturile.

Poliția spune că o rețea gestionată de Rusia a mituit 130.000 de alegători să voteze „Nu” și să susțină candidații pe care îi preferă ea - ceea ce, potrivit analistului politic din Chișinău Valeriu Pașa, reprezintă aproape 10% din prezența normală la vot.

Poliția a mai declarat că grupurile criminale susținute de Rusia doresc să perturbe votul, după ce luna trecută autoritățile au blocat o serie de site-uri rusești de știri online.

Umbra Rusiei: cetățenii ruși au nevoie de reprezentare

În cadrul unui briefing organizat săptămâna aceasta, Kremlinul a negat că Rusia se amestecă în Moldova. Cu toate acestea, a afirmat că mulți moldoveni doresc legături bune cu Moscova și că li se refuză dreptul de a avea presa și politicienii pe care îi doresc.

Printre cele mai importante figuri pro-Kremlin se numără Ilan Șor, un magnat condamnat în lipsă la închisoare pentru fraudă, care trăiește în Rusia. Două dintre partidele sale politice au fost interzise sau li s-a interzis să candideze pe motiv de neconstituționalitate sau de securitate națională.

Ilan Șor, care a fost pus pe lista persoanelor sancționate de SUA pentru presupuse interferențe electorale în numele Rusiei, s-a oferit să plătească oameni pentru a-i convinge pe alții să voteze „Nu” la referendum și să sprijine un rival al lui Sandu, precum și să îndeplinească alte „sarcini” nespecificate. Acesta neagă că ar fi comis vreo infracțiune sau că ar fi un intermediar politic rus.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a zburat la Chișinău săptămâna trecută pentru a se întâlni cu Maia Sandu și a îndemna moldovenii să participe la plebiscit. Ea a promis un sprijin financiar de 1,8 miliarde de euro.

Deși este de așteptat ca Sandu să câștige un nou mandat de patru ani, votul ar putea ajunge la un al doilea tur de scrutin pe 3 noiembrie, dacă nu va reuși să obțină 50% din voturi.

Candidatul cu cele mai mari șanse să ajungă într-un al doilea tur este Alexandr Stoianoglo, un fost procuror general care a îndemnat oamenii să boicoteze referendumul sau să voteze „Nu”, descriindu-l drept un truc pentru a crește popularitatea lui Sandu.

Oazu Nantoi, un deputat al partidului PAS al lui Sandu, a declarat pentru Reuters că el crede că Rusia dorește să vadă cel mai slab rezultat posibil pentru Sandu în alegeri și la referendum. Acest lucru, la rândul său, ar da tonul pentru alegerile parlamentare din vara anului viitor. În mod crucial, Parlamentul este cel care aprobă sau respinge componența guvernului după ce acesta este propus de prim-ministru.

R. Moldova își votează viitorul european: „Consecințele politice ale unui potențial vot negativ sunt cu adevărat uriașe”

Chiar și fără un rezultat slab duminică, analistul Valeriu Pașa crede că partidul lui Sandu se confruntă cu o luptă grea pentru a-și păstra majoritatea în parlament.

Sandu a obținut o victorie zdrobitoare în 2020, iar partidul său a câștigat majoritatea în parlament în vara anului 2021. De atunci, Moldova a fost lovită de consecințele pandemiei de COVID, de războiul din Ucraina - care a creat un val de refugiați - și de o reducere bruscă a livrărilor de gaze naturale rusești, ceea ce a alimentat inflația.

„Sunt aproape sigur că actualul partid de guvernământ nu poate obține o nouă majoritate, deoarece are un rating negativ destul de substanțial”, a declarat Pașa.

Deși un vot „Nu” nu ar fi obligatoriu din punct de vedere juridic, iar Pașa îl consideră puțin probabil, el a afirmat că ar fi greu de imaginat o majoritate proeuropeană care să mai câștige alegerile de anul viitor, dacă acest lucru s-ar întâmpla. „Consecințele politice ale unui potențial vot negativ sunt cu adevărat uriașe”, a atras el atenția.

Nantoi spune că, în opinia sa, Rusia dorește să vadă apariția unui peisaj politic similar cu cel din Georgia ex-sovietică, care are un parlament care este în dezacord cu UE și cu Occidentul și un președinte pro-occidental în mare parte cu rol ceremonial. „Rusia ar avea posibilitatea de a controla Moldova”, punctează el.

În schimb, consilierul pentru politică externă Olga Roșca apune că un vot ferm pentru „Da” ar trimite un mesaj clar Moscovei „că Moldova nu mai este sub influența sa și că își trasează propria cale”.

Cetățenii Republicii Moldova vor cota ]n acest weekend în cadrul unor alegeri prezidențiale și al unui referendum UE care vin într-un moment crucial în lupta dintre Rusia și Occident.