În 2024, băncile centrale ale lumii au reușit în sfârșit să înceapă să scadă ratele dobânzilor după ce au câștigat în mare măsură lupta împotriva inflației fără a declanșa o recesiune globală, scrie News.ro.

Acțiunile au atins niveluri record în Statele Unite și Europa, iar Forbes a declarat un an de referință pentru cei „mega bogați”, când 141 de noi miliardari s-au alăturat listei superbogaților.

Dar, dacă aceasta ar fi trebuit să fie o veste bună, cineva a uitat să le spună alegătorilor. Într-un an electoral extraordinar, ei i-au pedepsit pe politicienii aflați în funcție, din India până în Africa de Sud, Europa și Statele Unite, pentru realitatea economică pe care o simțeau: o criză nemiloasă a costului vieții, cauzată de creșterile cumulative ale prețurilor post-pandemie.

Pentru mulți, s-ar putea să devină mai dur în 2025.

Dacă o președinție a lui Donald Trump în SUA va adopta tarife pentru importuri care vor declanșa un război comercial, asta ar putea însemna o nouă doză de inflație, o încetinire a economiei globale sau ambele. Șomajul, aflat în prezent aproape de minimele istorice, ar putea crește.

Conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, blocajele politice din Germania și Franța și incertitudinile legate de economia chineză estompează și mai mult imaginea.

Între timp, o îngrijorare în creștere pentru multe țări este costul daunelor climatice.

Potrivit Băncii Mondiale, cele mai sărace țări sunt în cea mai dificilă situație economică din ultimele două decenii, după ce au ratat redresarea post-pandemie. Ultimul lucru de care au nevoie sunt noi factori contrari, de exemplu, condiții comerciale sau de finanțare mai slabe.

În economiile mai bogate, guvernele trebuie să descopere cum să contracareze convingerea multor alegători că puterea lor de cumpărare, standardele de trai și perspectivele de viitor sunt în declin.

Nerespectarea acestui lucru ar putea alimenta ascensiunea partidelor extremiste care duc deja la parlamente fragmentate și blocate.

Bugetele naționale, deja tensionate după COVID-19, au noi cheltuieli prioritare, de la combaterea schimbărilor climatice la dezvoltarea armatelor și până la îngrijirea populației în vârstă.

Numai economiile sănătoase pot genera veniturile necesare pentru asta. Dacă guvernele decid să facă ceea ce au făcut de ani de zile - pur și simplu să acumuleze mai multe datorii, atunci, mai devreme sau mai târziu, riscă să fie prinse într-o criză financiară.

După cum a declarat președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în conferința sa de presă după ultima reuniune a BCE din acest an, va exista incertitudine „din abundență” în 2025.

Nimeni nu știe încă dacă Trump va pune în practică aplicarea unor tarife de 10-20% la toate importurile și de 60% pentru mărfurile chinezești, sau dacă acele amenințări au fost doar principiul de deschidere a unei negocieri. Dacă va merge înainte cu aceste tarife, impactul va depinde de ce sectoare vor suporta greul și cine va riposta.

China, a doua cea mai mare economie din lume, se confruntă cu o presiune crescândă pentru a începe o tranziție profundă, deoarece impulsul său de creștere din ultimii ani se epuizează.

Economiștii spun că trebuie să pună capăt dependenței excesive de producție și să pună mai mulți bani în buzunarele cetățenilor cu venituri mici.

Va aborda Europa, a cărei economie a rămas și mai mult în urma celei a Statelor Unite de la pandemie, vreuna dintre cauzele fundamentale ale acestui fenomen, de la lipsa de investiții la deficitul de competențe?

În primul rând, Europava trebui să rezolve blocajele politice din cele mai mari două economii din zona euro, Germania și Franța. Pentru multe alte economii, perspectiva unui dolar mai puternic - dacă politicile lui Trump creează inflație și astfel încetinesc ritmul reducerii dobânzilor de către Rezerva Federală, este o veste proastă. Acest lucru le-ar reduce investițiile și ar face datoria lor în dolari mai scumpă.

În cele din urmă, la acestea se adaugă și impactul în mare parte necunoscut al conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, ambele putând avea o influență asupra costului energiei care alimentează economia mondială.

Deocamdată, factorii de decizie politică și piețele financiare se bazează pe faptul că economia globală va reuși să depășească toate acestea și că băncile centrale vor finaliza revenirea la nivelurile normale ale ratelor dobânzilor.

Dar, așa cum a semnalat Fondul Monetar Internațional în ultimul său World Economic Outlook: „Pregătiți-vă pentru vremuri incerte”.