Anul 2016 a început cât se poate de prost pentru Belgia, cu o amenințare teroristă sporită după atacurile din 13 noiembrie 2015 din Paris, care au pus pe hartă un cartier din Bruxelles până atunci necunoscut la nivel internațional: Molenbeek.

Domiciliul unora dintre teroriștii care au comis atentatele din Paris și care aveau legătură și cu atacurile comise în capitala belgiană, Molenbeek este un cartier multirasial, locuit de migranți și de muncitori, 80% din populația sa fiind de origine magrebiană, notează EFE.

Guvernul belgian condus de Charles Michel a reacționat atunci prin adoptarea unui pachet de măsuri menite nu doar să contracareze amenințarea teroristă, ci și să recupereze faima internațională a Bruxellesului, aspect fundamental pentru capitala europeană, sediu permanent al instituțiilor Uniunii Europene.

Ancheta atentatelor de la Paris, soldate cu 130 de morți, a scos la iveală numeroasele breșe în sistemul de securitate belgian care au suscitat critici, de la lipsa de coordonare a diverselor instituții de forță ale țării la restricții legale de a efectua percheziții pe timp de noapte, care i-ar fi permis să scape principalului suspect în atacurile de la Paris, Salam Abdeslam.

După patru luni de tensiuni marcate de amenințarea teroristă și constantele operațiuni ale poliției, guvernul a reușit la 18 martie să-l rețină pe Abdeslam, pe numele căruia fusese emis un mandat de arestare internațional, la Molenbeek, unde acesta locuia, însă lovitura dată jihadismului s-a dovedit efemeră.

Coșmarul Belgiei a devenit realitate la 22 martie, când trei teroriști kamikaze au comis cel mai grav atentat din istoria țării, ucigând 32 de oameni și rănind câteva sute la aeroportul internațional Zaventem, din nordul Bruxellesului, și în stația de metrou Maelbeek, în inima cartierului european.

Atacurile au avut un impact economic brutal asupra țării, dar îndeosebi în regiunea Bruxelles, cu o scădere medie de 6% în toate sectoarele de activitate, potrivit unui raport publicat de Ministerul Economiei, ca urmare a reducerii turismului și a scăderii consumului.

Guvernul federal belgian și regiunea Bruxelles au investit 10 milioane de euro în comunicare pentru a pune din nou Bruxellesul pe harta turistică, din care 3,5 milioane de euro au fost orientați către industria hotelieră, un balon de oxigen care a evitat "o dramă" în acest sector. Bruxellesul s-a "salvat" și grație ponderii turismului de afaceri, mai puțin sensibil decât turismul în scopul recreării și care reprezintă 52% din numărul total de vizite în oraș, centru al numeroaselor reuniuni a șefilor de stat și de guvern din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Potrivit ultimelor date, gradul de ocupare în hotelurile din Bruxelles este în prezent cu 20% mai redus decât în urmă cu doi ani, cu toate că în 2016 situația s-a îmbunătățit față de 2015.

În pofida tragediei suferite în 2016, Bruxellesul respiră în prezent mai relaxat decât în urmă cu un an, când, din cauza alertei teroriste după atacurile din 13 noiembrie 2015 din Paris, orașul a trăit deja faimosul "blocaj" care a paralizat zile la rând metroul, magazinele și chiar școlile și care a semănat panică în rândul populației în ajunul Crăciunului, punct critic al sezonului turistic.

Sectorul turistic își pune toate speranțele în campania de iarnă, cu o propunere îmbunătățită a tradiționalului târg de Crăciun, cu toate că măsurile de securitate vor fi întărite, iar amenințarea teroristă continuă să fie în vigoare, cu un nivel de alertă 3 din 4 posibile.

Noua propunere turistică include și Molenbeek, aflat în centrul rutelor turistice propuse prin intermediul programului "Visit Brussels". Organismul oficial de turism oferă de la plimbări cu bicicleta la vizite "gourmet", în care se combină ceaiul marocan cu tradiționalii 'frittes' belgieni (cartofi prăjiți), demers menit să încurajeze integrarea cartierului cu proastă reputație în cea mai multiculturală capitală a Europei.