Anul 2021 a adus Republicii Moldova relații tot mai bune cu partenerii din Vest. Numeroase vizite ale președintelui Maia Sandu în străinătate, precum și oficiali străini care au venit în Republica Moldova au reconfirmat deschiderea Occidentului pentru Chișinău, în special odată cu instaurarea unui nou guvern, cu viziuni pro-europene declarate. Uniunea Europeană și-a manifestat sprijinul prin donații de vaccinuri și echipamente medicale în vremurile de pandemie și a anunțat un sprijin financiar enorm în valoare de 600 de milioane de euro pentru redresare economică. Bruxellesul a oferit sprijin și în criza livrării gazelor naturale, provocată de Kremlin. Expertul IPRE, Mihai Mogîldea.

„Relațiile cu Uniunea Europeană au fost caracterizate de o relansare după alegerile parlamentare din 11 iulie. Prima perioadă a anului a fost mai domoală din punct de vedere al interacțiunii dintre cele două părți și pe alocuri cooperarea a stagnat din cauza instabilității politice de la Chișinău. În a doua parte a anului, dialogul dintre cele două părți a accelerat considerabil datorită investirii unui guvern cu viziuni pro-europene care s-a angajat să implementeze un program ambițios de reforme. Iar în susținerea acestui demers pro-european, UE a acordat un suport financiar foarte important, iar asta demonstrează că asistăm la noi oportunități de avansare a parteneriatului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană”.

În timp ce președinta Maia Sandu a declarat în mod deschis și asumat parcursul european al Republicii Moldova, Chișinăul se află într-o relație complicată cu Rusia, în special din cauza conflictului transnistrean, apreciază fostul ambasador la Moscova, Anatol Țăranu.

„Relația moldo-rusă este una în stagnare, până nu demult Republica Moldova nici nu avea ambasador la Moscova, ceea ce iarăși vorbește despre o anumită dinamică a relațiilor interstatale. Această stagnare se datorează faptului că Federația Rusă nu are deocamdată un concept clar cum trebuie să-și construiască relația cu Republica Moldova în condițiile când la Chișinău există o guvernare pro-europeană. Până nu demult relația interstatală moldo-rusă a fost dominată de servilismul și obediența președintelui Dodon, care era gata să îndeplinească orice comandă care venea de la Moscova, ceea ce imprima relației moldo-ruse o coloratură absolut aparte. Acum Moscova încearcă să înțeleagă cum trebuie să-și construiască relația cu Republica Moldova, dar și la Chișinău deocamdată nu există o abordare foarte bine determinată a relației moldo-ruse”.

Criza livrării gazelor naturale de către Rusia spre Republica Moldova nu a făcut altceva decât să întărească relația complicată cu Moscova, pentru care rămâne inacceptabil cursul pro-european anunțat de guvernarea de la Chișinău.