Prin neonorarea angajamentelor financiare față de „Gazprom”, Chișinăul a creat un motiv pentru ca Rusia să exercite presiuni asupra R. Moldova, consideră comentatorul politic Ion Tăbârță. Expertul observă, în emisiunea „Ora de vârf” de la Radio Chișinău, că Rusia a deschis mai multe fronturi regionale și locale, inclusiv în R. Moldova, în situația în care nu este dat, încă, în folosință proiectul Nord Stream 2.

„Noi înțelegem că Federația Rusă sau „Gazprom” acționează politic, pentru că dacă era un guvern (la Chișinău) favorabil, probabil, erau cumva mai îngăduitori. Însă, acum vedem că Federația Rusă acționează dur. (...) Știm cine este statul rus, cum acționează, ce rol are concernul rus „Gazprom” în această politică, geopolitică a Federației Ruse. (...) Federația Rusă, prin intermediul „Gazprom”, practic, se joacă cu neexeprimentata echipă de guvernare de la Chișinău, fiind, desigur, ajutată de anumiți actori de influență ai săi în Rep. Moldova. Mă refer, desigur, la „Moldovagaz”.”

Jurnalistul economic Ion Preașcă afirmă că „Gazprom” a avut un asemenea comportament foarte frecvent în cei 30 de ani de relații cu Rep, Moldova. Aparent, gigantul rus acționează în conformitate cu prevederile din acordul privind livrarea gazelor, prelungit recent pentru următori cinci ani. L-am întrebat pe Ion Preașcă dacă nu cumva notificarea „Gazpromului” s-ar înscrie și în contextul recentelor declarații ale șefului diplomației moldovene, Nicu Popescu, care au fost nu tocmai plăcute pentru „urechea Moscovei”.

„Nu aș vedea o legătură directă, dar nu este exclus. Noi nu cunoaștem toate aspectele acelei vizite și ce s-a mai discutat acolo (...) Mențiunea în declarația făcută anterior de Kuprianov în contextul semnării acordului dintre „Moldovagaz” și „Gapzrom” că s-ar fi intervenit la nivel de președinte, arată că într-adevăr ceva este, arată faptul că Rusia ar fi făcut o favoare țării noastre și și noi trebuie să respectăm (...) În plus, până la sfârșitul acestei luni trebuia să fie comisia mixtă moldo-rusă  convocată, acea platformă oficială de dialog între Moldova și Rusia.”

Comentatorul Anatol Țăranu, fost ambasador în Rusia, observă într-o analiză pentru IPN că la negocierile de la Moscova, partea rusă ar fi propus delegației moldovenești un preț avantajos pentru gaze în schimbul soluționării politice rapide a conflictului transnistrean, în baza unor prevederi ale așa-zisului„Memorandum Kozak”. De asemenea Chișinăului, i s-ar fi propus să recunoască statutul de garant al reglementării conflictului pentru trupele ruse staționate în Transnistria, iar aeroportul din Tiraspol – să devină operațional în conformitate cu legislația internațională.

Prețul majorat la gazele furnizate Moldovei vorbește, după cum observă Anatol Țăranu, despre neacceptarea de către Chișinău a condițiilor politice înaintate de partea rusă. Vom remarca că atât premierul Natalia Gavrilița, cât și vicepremierul Andrei Spânu, negociatorul principal al Chișinăului pe contractul de gaze, au recunoscut, fără să ofere prea multe detalii, că partea rusă ar fi încercat să impună anumite condiționalități de ordin politic, dar că, în final, s-a discutat strict pe aspecte comerciale.