Când Bogdan Goncearov, soția sa și fiica lor în vârstă de 7 ani au fugit de bombardamentele din orașul lor natal, Mariupol, la mijlocul lunii martie, au ajuns pe teritoriul controlat de ruși din sud-estul Ucrainei. De teamă să nu fie duși la mii de kilometri depărtare, după ce a auzit că alți refugiați au fost trimiși în Siberia, Goncearov a contactat un voluntar rus care i-a ajutat să ajungă la granița cu Estonia, notează sursa citată. 

„Este un miracol că am plecat.Voluntarii au făcut posibil acest lucru”, a spus Goncearov, în vârstă de 26 de ani, care a lucrat în construcții înainte de război și acum începe o nouă viață în Suedia.

Pentru ucrainenii refugiați precum Goncearov, care nu vor să rămână în Rusia sau pe teritoriul controlat de ruși, voluntarii oferă sfaturi privind rutele de călătorie, precum și ajutor cu bani, transport și cazare pe traseu, potrivit persoanelor intervievate de Reters care sunt fie implicate în rețelele secrete de voluntari, fie au primit ajutor de la acestea.

Multe dintre aceste rețele sunt conduse de ruși sau persoane de origine rusă, spun sursele Reuters implicate în rețele. Trei dintre ele au spus că, deși majoritatea voluntarilor se află în străinătate, există și cetățeni ruși care se află încă în patria lor și mulți dintre aceștia lucrează clandestin pentru a evita să intre în vizorul autorităților ruse.

Aceasta este una dintre modalitățile prin care rușii obișnuiți care se opun războiului pot exprima ceea ce se simt într-un moment în care legile interne limitează efectiv capacitatea oamenilor de a critica în mod deschis armata, au spus mai multe persoane intervievate de Reuters.

Nu există nicio lege în Rusia care să interzică în mod specific oamenilor să-i ajute pe ucraineni să părăsească țara. Există o legislație legată de organizațiile neguvernamentale care dă guvernului puterea de a refuza înregistrarea lor, dacă consideră că sunt implicate în activități dăunătoare intereselor Rusiei. Legea rusă cere, de asemenea, ONG-urilor care primesc finanțare străină și care sunt considerate a desfășura activități politice să se supună unui control suplimentar.

„Cu toții avem acest sentiment constant de vinovăție”, a spus Maria Belkina, în vârstă de 20 de ani, o rusoaică care trăiește în Georgia și care conduce un grup despre care spune că a ajutat aproximativ 300 de ucraineni să părăsească Rusia. Grupul, numit Volunteers Tbilisi, oferă și asistență umanitară pentru refugiații ucraineni din Georgia.

„Mulți oameni din Rusia scriu și întreabă: „În ce mod pot ajuta?””, a spus ea.

Reuters a vorbit cu alte două grupuri de voluntari, care spun fiecare că au ajutat aproximativ o mie de ucraineni să părăsească Rusia de la începutul conflictului. Cifrele nu au putut fi confirmate independent. Toate cele trei grupuri au spus că mulți dintre cei pe care i-au ajutat să plece provin din Mariupol, orașul-port din estul Ucrainei care a rezistat celui mai distructiv asediu al războiului.

Kremlinul și Ministerul pentru Situații de Urgență al Rusiei, care se ocupă de refugiați, nu au răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la tratamentul refugiaților ucraineni și rețelele de voluntari care îi ajută să părăsească țara. Nici guvernul ucrainean nu a răspuns solicitării Reuters pentru comentarii.

Activitățile voluntarilor prezintă riscuri. Rușii care nu sunt de acord în mod deschis cu războiul s-au confruntat cu amenzi și urmăriri penale.

O femeie din Rusia care a ajutat zeci de ucraineni să părăsească Rusia pe la granița cu Estonia a încetat să ofere ajutor după ce a fost chemată la poliție pentru audieri, potrivit unor colegi voluntari. Ei au spus că femeia a fost reținută câteva ore fără a avea acces la un avocat.

Din cele peste 13 milioane de ucraineni care și-au părăsit țara sau au fost strămutați în Ucraina de la începutul conflictului, aproximativ 740.000 au ajuns în Rusia până pe 6 mai, potrivit Națiunilor Unite.