Ministrul de interne, în prelegerea sa, s-a axat pe necesitatea remodelării arhitecturii de securitate în contextul războiului din Ucraina:

 „Agresiunea Federației Ruse în Ucraina obligă pe toți să regândească sistemele de protecție a frontierelor și să pregătească strategii de acțiune inovatoare, care să facă față impactului amenințărilor generate de război. Astfel, sunt necesare mecanisme puternice de intervenție, în care agențiile de securitate și de aplicare a legii ale UE, alături de structurile naționale de securitate ale statelor, să coopereze și conlucreze pentru buna funcționare a ecosistemului de securitate european și al întregii lumi.

În prezent, securitatea frontierelor Uniunii Europene are segmente expuse, în contextul în care controlul frontierelor de stat pe parte ucraineană este redus, situația din regiunea Mării Negre este instabilă, iar Republica Moldova este singura țară non UE vecină cu războiul, care nu este racordată la sistemul integrat european de securitate.

În acest context, Republica Moldova este privită din perspectiva unui stat protector al frontierelor europene datorită asigurării unor granițe mai sigure, mai fortificate. Pentru realizarea consolidării poziției Republicii Moldova, ca factor de stabilitate în zonă, țara noastră are nevoie de suport pentru creșterea rezilienței, astfel încât să poată gestiona provocările multiple generate de războiul din Ucraina.

Din 24 februarie, toate resursele Ministerului Afacerilor Interne au fost implicate direct sau indirect în acordarea de asistență pentru gestionarea fluxurilor de refugiați. Populația Republicii Moldova a crescut cu 4% și deține cea mai mare concentrație de refugiați pe cap de locuitor. La frontiera noastră au fost procesați de 20 de ori mai mulți oameni. Peste 520.000 de refugiați din Ucraina au intrat în Moldova, dintre care aproximativ 77.000 au rămas pe teritoriul acesteia, peste jumătate dintre aceștia fiind minori.

 În Republica Moldova, în controlarea situației pe frontieră și în interiorul țării, principalul responsabil este sistemul afacerilor interne. Astfel, pentru siguranța refugiaților și cetățenilor țării, personalul MAI continuă și astăzi să lucreze 24/7, în toate domeniile care se confruntă cu această criză.

 În sprijinul Republicii Moldova, a fost creată Platforma de la Berlin de către Franța, Germania și Romania, unde s-au pus în discuție modalitățile prin care statele și organizațiile internaționale pot interveni cu suport pentru Moldova. Pe 15 iulie 2022, urmează o nouă conferință – „Platforma de la București”, unde statele lumii vor interveni cu mecanisme concrete de intervenție, care să ajute Republica Moldova să facă zid în fața provocărilor.

 În numai 4 luni, am reușit cu toții să ne mobilizăm și să creăm mecanisme de reziliență la provocări determinate de război”, a menționat ministrul.

 La forum, din partea Republicii Moldova, participă Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și Președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp.

 Forumul Parliamentary Intelligence-Security găzduiește discuții regulate pentru parlamentari internaționali și oficiali guvernamentali, pentru a face schimb de experiență cu experți de rang înalt pe subiecte precum finanțarea combaterii terorismului, securitatea cibernetică, investițiile străine prădătoare, partajarea informațiilor, 5G, inteligența artificială și alte subiecte relevante.

 La forum participă 450 persoane din 56 țări și 70 vorbitori, printre care premierul României, Nicolae Ciucă, ministrul afacerilor interne din România, Lucian Bode, ministrul afacerilor externe din Ucraina, Dmytro Kuleba, președintele camerei deputaților si alți demnitari români și străini.