Cu mai puțini copii născuți, au apărut îngrijorări că în curând ar putea fi „prea puțini” oameni pentru a susține economiile, scrie VisualCapitalist, citat de profit.ro. 

O rată a fertilității de 2,1 copii per femeie, cunoscută ca „rata de înlocuire”, menține populația stabilă prin înlocuirea ambilor părinți și luând în considerare mortalitatea infantilă—presupunând lipsa migrației și rate ale mortalității stabile.

Republica Moldova e pe locul al șaptelea în lume la cele mai scăzute rate ale fertilității, cu 1,3 copii per femeie, iar Ucraina e pe podium, alături de Singapore, cu 1,2, în principal din cauza războiului din urma invaziei rusești.

România nu intră în top 20 țări cu fertilitate mică, având un estimat de 1,5 copii născuți per femeie, după datele estimative din 2023, dar mult sub rata de înlocuire și sub media globală de 2,3.

Ne întoarcem la top. Rata fertilității în Taiwan este estimată la 1,11 copii per femeie, cea mai scăzută din lume.

Europa conduce clasamentul cu opt țări, urmată de Asia cu șase, America de Nord cu cinci și Africa cu una.

Europa este, de asemenea, singura regiune din lume care se așteaptă să înregistreze o scădere generală a populației pe termen scurt (între 2022 și 2050), cu o scădere proiectată de 7%.

În contrast, populațiile din alte regiuni, inclusiv Asia Centrală, de Sud și de Sud-Est, America Latină și Caraibe, și America de Nord, se așteaptă să continue să crească, dar vor atinge vârfuri ale populației înainte de anul 2100.

Cu toate acestea, țările cu rate scăzute ale fertilității au luat măsuri pentru a atenua impactul eventual asupra economiilor lor. De exemplu, Coreea de Sud a început să permită familiilor să angajeze bone străine pentru a încuraja o rată mai mare a nașterilor. Între timp, Japonia a alocat până la 3,6 mii de miliarde de yeni (22,3 miliarde USD) anual pentru a inversa această tendință.