Meteorologii moldoveni atenționează că doar pe un sfert din terenurile semănate din republică, culturile de toamnă au intrat în iarnă în faza de încolțire a boabelor. Un astfel de fenomen are loc în Republica Moldova pentru prima dată în ultimii 60 de ani. Anii cu condiții agrometeorologice parțial asemănătoare au fost 1952-53 și 1963-64, atunci recolta culturilor de toamnă a constituit doar 9-14 chintale/ha, anunță Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

Aceeași sursă precizează că, în momentul întreruperii vegetației, pe 60% din teritoriul republicii culturile de toamnă s-au aflat în fază de răsărire, pe 25% – în fază de încolțire a boabelor și doar pe unele terenuri 15% din teritoriu – în faza apariției frunzei a treia. Dezvoltarea culturilor a avut loc cu o întârziere de 1,5 luni față de termenii obișnuiți, din cauza semănatului târziu și a condițiilor agrometeorologice nefavorabile.

”Gospodăriile agricole au început semănatul culturilor cerealiere doar la începutul decadei a doua a lunii octombrie. Semințele au fost încorporate în sol uscat, de aceea dezvoltarea lor s-a desfășurat slab și neuniform”, se arată în informația Serviciului.

Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii a anunțat miercuri, 30 noiembrie, că la finele săptămânii viitoare, va prezenta o analiză mai detaliată privind starea culturilor de toamnă. Totuși, prognozele preliminare arată că recolta nu va fi mai mică de 2 tone de pe un hectar, iar în unele cazuri va fi chiar de 3,5 tone, chiar și în condiții de secetă, au menționat specialiștii de la minister citați de Publika TV.

Potrivit acestora, R.Moldova nu se va confrunta cu un deficit de cereale, chiar dacă recolta va fi mai mică, din cauza lipsei de precipitații. În caz de necesitate, vor fi folosite și grânele din Rezerva de Stat.

În acest an, aproape 350 de mii de hectare au fost semănate cu cereale de toamnă, dintre care, pe 272 de mii de hectare s-a semănat grâu.

ARENA precizează că în perioada 1 august – 8 octombrie 2011 s-a înregistrat valori termice ale aerului cu 2-2,5°C mai mari față de normă și un deficit semnificativ de precipitații, circa 10-50% din normă, ceea ce a condus la declanșarea secetei catastrofale care a afectat peste 80% din teritoriul republicii.