Raportul se referă la activitatea a trei instituții publice: Comisia Electorală Centrală, Curtea de Conturi și Parlamentul Republicii Moldova.

În cazul CEC, s-a constatat că instituția nu deține suficiente pârghii și resurse pentru a preveni fraudele electorale, din cauza lacunelor în legislația referitoare la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, a subliniat expertul Transparency Moldova, Mariana Calughin. Raportul se mai referă la instabilitatea legislației electorale și la modalitatea de numire a membrilor CEC, pe criterii politice.

Aceeași constatare se referă și la Curtea de Conturi, ai cărei membri sunt numiți în funcții de partidele aflate la guvernare. În acest sens, experții recomandă desemnarea unui reprezentant al opoziției în funcția de președinte al Curții de Conturi. Mai mult de jumătate dintre recomandările Curții rămân neimplementate, din cauză că legislația nu prevede sancțiuni pentru iresponsabilitate managerială, iar Parlamentul și Guvernul nu se implică suficient în monitorizarea acestora, mai arată raportul.

Cu referire la Parlament, studiul arată că prevederile legale privind integritatea deputaților sunt insuficiente. Totodată, deși unul dintre deputați a fost condamnat pentru corupție de o instanță din România, Legislativul nu a avut o reacție în acest sens.

Evaluarea Sistemului Național de Integritate a fost efectuată în cadrul unui proiect care se derulează în 5 țări ale Parteneriatului Estic al UE, cu susținerea financiară a Comisiei Europene. Ulterior, urmează să fie prezentate rapoarte referitoare la activitatea Guvernului, Instituției Avocatului Poporului, Poliției, partidelor politice și autorităților anticorupție.