Criza refugiaților continuă să preocupe guvernele, ca și ziarele din Uniunea Europeană. La fel și criza din relațiile Occidentului cu Rusia și ofensiva țărilor producătoare de petrol în sprijinul prețului combustibilului fosil.

Nu lipsește din paginile presei internaționale nici situația din Republica Moldova.
Sub titlul "Republică de furat, dacă puteți", The Economist constată că deși "pentru majoritatea protestatarilor de la Chișinău, conflictul nu are nimic de-a face cu geopolitica", dacă astăzi ar avea loc alegeri, "cele două partide considerate îndeobște proruse ar obține împreună cea mai mare parte din voturi".

Însă între timp, "Moldova este lipsită de finanțarea externă de care are nevoie", reliefează săptămânalul britanic. În "căutarea unei ieșiri din impasul moldovenesc", cotidianul moscovit Izvestia readuce în atenție "planul Kozak", care presupune o "confederație moldo-transnistreană". "Degradarea situației în Republica Moldova are legătură cu integrarea europeană și cu refuzul unui dialog transparent cu Transnistria", opinează jurnalul rus.

Tot Izvestia consideră că "promovarea integrării Republicii Moldova cu România" este "probabil un plan de viitor, dar în nici un caz nu e pentru astăzi". În timp ce "Rusia nu are dreptul să piardă șansa de a păstra Republica Moldova împreună cu Transnistria", afirmă fățiș ziarul moscovit. Iar agenția rusă Tass notează că "opoziția trece la acțiuni de nesupunere civică", după ce "autoritățile au respins ultimatumul" privind demisia premierului.

La Washington, "Rusia revanșardă" este considerată "cea mai mare amenințare la adresa securității europene", conform unui document strategic al armatei americane, citat de EUobserver. Documentul, prezentat de comandantul forțelor americane din Europa, punctează totodată că "Statele Unite vor continua să ajute Europa să 'descurajeze agresiunea rusă' prin masarea de arme în estul Europei și prin construirea scutului antirachetă", scrie în continuare oficiosul de la Bruxelles. La rândul său, NATO ar putea combate propaganda agresivă a Kremlinului, prin "crearea unei secțiuni de comunicare mai puternică și prin desecretizarea mai multor materiale sensibile", relatează New York Times.

"Atât NATO cât și UE sunt preocupate de capacitatea Rusiei de a folosi televiziunea și Internetul pentru a proiecta ceea ce ele susțin că este o 'dezinformare deliberată'", detaliază cotidianul american. Totuși, citată de ziarul new-yorkez, purtătoarea de cuvânt a alianței, Oana Lungescu a subliniat că "unul din principalele principii ale NATO este că nu poate contracara propaganda printr-o intensificare a propagandei".

Din Polonia, ziarul Rzecspospolita notează reacția secretarului rus al Consiliului de securitate de pe lângă Kremlin, care "acuză Washingtonul că dorește dezmembrarea Rusiei". "Americanii afirmă că Europa este amenințată din Nord, din Est și din Sud, iar numai din Sud problema o constituie islamiștii radicali, în vreme ce în celelalte două direcții, amenințarea o reprezintă Rusia", punctează același cotidian varșovian. Între timp, ministrul rus al energiei, citat de Wall Street Journal, declară că Moscova este dispusă să se întâlnească cu membri ai OPEC pentru a discuta despre prețul petrolului. Inițiativa Rusiei este remarcată și de Financial Times, care vorbește însă despre "noua ordine a petrolului", în care Arabia Saudită și restul membrilor cartelului OPEC plus Rusia nu mai au un rol hotărâtor în stabilirea prețului la combustibilii fosili. Căci, explică jurnalul londonez, în condițiile în care Statele Unite au devenit cea mai mare putere energetică, "orice s-ar zvoni despre necesitatea și potențialul ca vechii protagoniști mondiali să comploteze pentru a conveni un prag minim al prețului, cel puțin liderii saudiți înțeleg că nu este un lucru simplu - mai ales acum, când cererea din China stagnează și producția iraniană este în creștere". Revenim la Europa și criza refugiaților, care determină capitalele comunitare să-și schimbe politicila azilului, una după alta.

"Suedia va expulza 80.000 de migranți", adică "jumătate din numărul record de 163.000 de azilanți sosiți anul trecut, pentru a-i descuraja pe alți refugiați să mai vină", scrie The Times citându-l pe premierul suedez. Și "Finlanda vrea să expulzeze 20.000 de migranți", informează Le Figaro. Confruntat cu o serie de critici internaționale, șeful guvernului de la Copenhaga "contează pe sprijinul popular", după decizia Parlamentului danez de a aproba o nouă lege care restricționează drastic drepturile refugiaților, relatează The Guardian. Tot de la Londra, The Telegraph notează că Bruxelles-ul cedează și îi acordă premierului Cameron un acord care îi permite să suspende temporar indemnizațiile pentru migranții în Regatul Unit.

Din Italia, Corriere della Sera notează că "Matteo Renzi mizează pe prânzul cu Angela Merkel pentru a rupe alianța franco-germană". Întrucât, explică ziarul roman, premierul italian nu mai vrea să accepte "scenariul după care a funcționat până acum Uniunea, anume Germania decide, se ajunge la un acord cu Franța, și restul țărilor se confromează". Amenințată cu suspendarea din zona Schengen, Grecia asigură că "își va respecta angajamentele privind crearea punctelor de primire a refugiaților", consemnează Kathimerini. Același cotidian elen prezintă campania online inițiată pentru nominalizarea locuitorilor insulelor din Estul Mării Egee pentru Premiul Nobel pentru Pace de anul acesta, pe baza contribuției lor la criza refugiaților. În fine, nu putem trece cu vederea noua amenințare, despre care scriu majoritatea marilor ziare din lume. "Virusul Zika 'se propagă cu o viteză explozivă'", informează Washington Post, citând oficialități ale Organizației Mondiale a Sănătății, care s-a întrunit de urgență în încercarea de stăvilire a răspândirii virusului transmis de țânțari.

Iar din Brazilia, publicația Folha notează că "cel puțin cinci țări din Uniunea Europeană le recomandă femeilor să ia în calcul amânarea călătoriilor în orașele braziliene și în alte țări expuse", în condițiile în care zika este posibila cauză a celor 3.448 de cazuri suspecte de microcefalie la nou-născuți și "va afecta probabil întregul continent american".