Doar că, după războiul ruso-georgian din 2008, în Georgia nu există politicieni care s-ar declara deschis pro-ruși, piața audiovizuală a fost practic deparazitată de demagogie și propagandă, capul Bisericii vorbește deschis despre Rusia ca țară-agresor, separatiștii din Abhazia și Osetia de Sud nu sunt partea a formatului de negocieri (formatul de la Geneva: ONU, UE, Rusia, SUA și OSCE), iar aderarea țării la NATO este ideea națională îmbrățișată de peste 60% din populație și de absolut toți politicienii. „Pentru noi, NATO nu e doar o prioritate, ci un stil de viață”, a menționat șeful adjunct al Comitetului pentru apărare din Parlamentul georgian, Irakli Beraia, la o întâlnire avută cu un grup de jurnaliști din Republica Moldova.

Georgia s-a „trezit”

Comparativ cu Republica Moldova, Georgia nu are un președinte care blochează participarea militarilor la aplicațiile organizate de NATO, politicienii nu au compromis ideea europeană. Georgia nu s-a dezis de obligațiile pe care le are față de cetățenii săi din regiunile aflate temporar sub ocupație rusească - le achită pensii și indemnizații și menține în permanență legătura cu ei. Georgia construiește o clinică la numai 1 km de „linia de separare”, care va deservi exclusiv populația din regiunea separatistă.

Parlamentul de la Tbilisi a proclamat prin lege Abhazia și Osetia de Sud „teritorii ocupate de Rusia”. Georgia investește în armata sa 2% din PIB (standard NATO) față de 0,4% din PIB cât investește Moldova. Georgienii nu au fost furați de 1 miliard de dolari cu acordul tacit al autorităților corupte (așa cum s-a întâmplat în Moldova, în 2014), iar poliția și justiția georgiană se bucură de încrederea a peste 70% din populație (față de 12% în Moldova). Comunicarea strategică cu populația și cu partenerii externi se află în capul listei de priorități a autorităților georgiene. La Chișinău, noțiunea „comunicare strategică” lipsește cu desăvârșire - se comunică haotic, iar după învestirea noului șef al statului, mesajele transmise de principalele instituții ale statului sunt total contradictorii.

În Georgia, preoții vor să știe

În Georgia, în biserici și mănăstiri, sunt organizate „seminare de informare” (traininguri) interactive la care preoților și călugărilor le sunt explicate beneficiile integrării europene, avantajele apropierii de NATO. Trainerii tălmăcesc pe înțelesul oamenilor de rând prevederile referitoare la religie din legislația europeană și istoria UE. În Republica Moldova, în cadrul ultimei campanii electorale, o parte din preoții Mitropoliei Moldovei au făcut deschis agitație electorală în favoarea candidatului pro-rus la Președinție, Igor Dodon, au umilit-o pe Maia Sandu, candidatul dreptei pro-europene unite, iar zilele trecute, la biserica din satul Bălțata din Republica Moldova, erau răspândite pliante cu mesajul lui Igor Dodon adresat femeilor cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor.

Sperietoarea cu sirienii preparată pentru georgieni

La 2 februarie 2017, Parlamentul european a votat anularea regimului de vize pentru Georgia. Chiar în perioada aflării jurnaliștilor moldoveni la Tbilisi, propaganda rusească din Georgia se chinuia să acrediteze ideea conform căreia Georgiei i s-a oferit regim liberalizat de vize cu condiția deschiderii „lagărelor pentru sirieni” pe teritoriul său. În Republica Moldova, în campania electorală, o „șopârlă mediatică” similară, intens mediatizată de posturile de televiziune rusești, ce aparțin holdingului mediatic al oligarhului Vlad Plahotniuc și de presa controlată de Igor Dodon, și-a făcut efectul. Știrea falsă se referea la un angajament pe care și l-ar fi asumat candidatul la Președinție, Maia Sandu, la o întâlnire cu Angela Merkel, privind aducerea a 30 000 de sirieni în Moldova în cazul victoriei în alegeri. Maia Sandu a pierdut alegerile.

Propaganda rusească impune acum în Georgia și alte stereotipuri primitive, testate anterior în Moldova. Despre acestea, jurnaliștii moldoveni au aflat de la Giorgi Muckaidze, președintele Consiliului Atlantic din Georgia:

„Propaganda rusă încearcă să inoculeze în subconștientul georgienilor ideea că Acordul de liber schimb cu UE se va răsfrânge negativ asupra exportatorilor georgieni. Ei ne spun: O să puteți vinde în UE doar banane. Dar voi nu produceți banane! Prin urmare, nu o să puteți exporta nimic pe piața UE! Veniți cu Rusia și noi nu o să vă impunem nici un fel de standarde. Propaganda rusă operează cu falsuri, cu informații simple, ușor de înțeles, pe care le servesc ca și cum ar fi adevărate, într-un limbaj foarte accesibil. Așa au încercat să discrediteze UE spunându-le georgienilor că UE înseamnă legalizarea homosexualilor. Tocmai am reușit să demontăm acest mit. Pentru a ține piept acestor atacuri mediatice, comunicarea strategică este foarte importantă”, a spus Giorgi Muckaidze.

Armata georgiană, interoperabilă cu NATO

Georgia, Moldova și Ucraina au trecut prin probleme similare: trecutul sovietic, focare separatiste create de Rusia cu scopul de a le împiedica să se apropie de NATO și UE. Ca și Moldova, Georgia are o populație de 3,5 milioane de locuitori. Doar că Georgia l-a avut pe Mihail Saakashvili, care a demarat lupta anticorupție. „Acțiunile pe care le-a întreprins Saakashvili au fost necesare atunci. Altfel, totul ar fi eșuat. Demnitarii de stat care aveau păcate (corupți) se duceau dimineața la serviciu, dar nu erau siguri că până în seară nu vor ajunge la pușcărie. A fost foarte dur, dar necesar. Acum un astfel de regim în Georgia nu ar fi posibil”, ne-a spus un înalt oficial georgian sub protecția anonimatului.

„Ceea ce face Rusia în Georgia, Moldova și Ucraina se va întoarce ca un bumerang împotriva ei. Trebuie să ne înarmăm cu răbdare și să implementăm reforme ca să putem prospera. Nu vom răspunde la propagandă cu contrapropagandă. Realitatea trebuie transmisă adecvat și aceasta își va face efectul”, consideră Irakli Beraia. „Construim o armată care să fie capabilă să descurajeze orice agresiune. Reformele implementate până acum urmăresc anume acest obiectiv”, a precizat șeful adjunct al Comitetului pentru apărare din Parlamentul georgian. „Georgia a făcut totul pentru a fi primită în NATO. Acum totul depinde de țările-membre. Suntem în așteptarea unei decizii politice. Este important ca fiecare om să înțeleagă că NATO nu este o dogmă, ci o umbrelă de securitate care aduce beneficii concrete”, a mai spus Beraia.

Potrivit lui, „interesul Rusiei este ca țările noastre (Georgia, Moldova și Ucraina – n.n.) să rămână slabe, sărace și ușor de controlat”.

Ca și cum ar fi vrut să sublinieze această concluzie a oficialului georgian, președintele rus Vladimir Putin a ordonat marți, 14 martie, armatei ruse să încheie o înțelegere în vederea subordonării forțelor armate ale regiunii separatiste georgiene Osetia de Sud.

Vitalie Călugăreanu

www.dw.com