Mai mult, unele forțe politice o utilizează în scopurile lor, iar majoritatea cetățenilor nu cunosc cum să se protejeze de dezinformare. Sunt o parte din concluziile experților care au participat astăzi la o masă rotundă dedicată politicilor de apărare și securitate informațională, organizată de IDIS Viitorul. 

Republica Moldova este expusă tot mai mult unor riscuri legate de spațiul informațional, iar problema continuă să se acutizeze. Acest lucru este confirmat și de oficiali, care recunosc faptul că atât baza legislativă, cât și instituțiile statului nu sunt pregătite să facă față amenințărilor. În acest sens se vorbește despre așa-numitul război hibrid, care presupune nu doar acțiuni militare dar și utilizarea presei, a grupurilor etnice și chiar a memoriei istorice.

Federația Rusă folosește astfel de procedee în tot spațiul CSI, inclusiv împotriva principalului său aliat din regiune, Belarus, a declarat deputatul Eugen Carpov, vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru securitate.

Federația Rusă cheltuiește anual 5,5 miliarde de dolari în acest scop, iar Republica Moldova este extrem de expusă acestor pericole, în lipsa unei legislații adecvate, a unor instituții puternice dar și în contextul social-politic existent, a menționat Eugen Carpov.

”Republica Moldova are vulnerabilități speciale în contextul aplicării războiului hibrid: noi avem regiunea transnistreană, care este controlată totalmente din afară; noi avem regiuni care sunt folosite pentru acțiuni subversive împotriva Republicii Moldova precum UTA Găgăuzia, Bălți și altele; Republica Moldova se confruntă în ultima perioadă cu o instabilitate politică”, a spus Eugen Carpov.

Pe de altă parte, expertul Vlad Țurcanu a arătat că autoritățile de la Chișinău au demonstrat până acum lipsă de interes în această problemă, cu excepția situațiilor când erau afectate direct de propaganda rusă. Unele partide politice s-au învățat chiar să folosească aceste riscuri în beneficiul lor, astfel că nu putem să așteptări măsuri adecvate din partea autorităților, susține Vlad Țurcanu.

”Această bifurcare pe care o acceptă autoritățile moldovenești nu ne ajută să ne concentrăm și să ajungem la situația ca să se coaguleze și factorul politic, și societatea civilă, și media pentru ca să se definească și să conceptualizeze niște lucruri asupra cărora să ne concentrăm împreună. De aceea nu cred că ne putem bizui pe un sprijin din partea autorităților”, a declarat Vlad Țurcanu.

O bună parte a cetățenilor moldoveni nu cunosc ce este dezinformarea sau cum să facă diferențierea dintre o știre falsă și una adevărată. În această situație este nevoie de educație mediatică, a opinat directoarea Internews Moldova, Corina Cepoi.

”Cursul acesta trebuie să facă parte nu doar din curricula opțională, dar acea obligatorie. și noi ne-am bucura mult dacă am ajunge până la acel nivel. Alt nivel este cel comunitar. Vom colabora cu Novateca, un program în care sunt implicate sute de biblioteci. Deja o sută de bibliotecari au fost instruiți în domeniul educației mediatice”, a declarat Corina Cepoi.

Participanții la dezbatere au menționat și necesitatea unui efort comun al guvernării, societății civile și presei din Republica Moldova pentru a combate propaganda și dezinformarea.