Alte prevederi ale strategiei prevăzute pentru perioada 2013-2027, precum construirea a 2 stații de tratare mecanico-biologică a deșeurilor în regiunea municipiilor Chișinău și Bălți și a 7 depozite de deșeuri menajere solide pentru restul regiunilor, au rămas doar pe hârtie. 

Conform strategiei, Republica Moldova a fost împărțită convențional în 8 zone geografice, unde ar urma să fie construite depozite special amenajate pentru deșeuri, adică gropi de gunoi autorizate. Până atunci, Ministerul Mediului a încercat să reducă numărul gunoiștilor existente, astfel încât în fiecare localitate să fie numai câte una și nu mai multe, a menționat ministrul Valeriu Munteanu.

Dintre măsurile prevăzute în strategie, s-a reușit adoptarea unei noi legi cu privire la deșeuri, care i-ar responsabiliza mai mult pe producătorii de deșeuri și efectuarea unui studiu de fezabilitatea pentru zona de sud, a mai spus ministrul.

”Regiunea 1 include Cahul, Cantemir, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. Studiul de fezabilitate este realizat cu sprijinul GIZ. Acesta include și stații de transfer la Cania, Cantemir și Taraclia și un depozit regional la Cahul. Teoretic, am putea să accesăm instrumentele de finanțare a acestei regiuni”, a adăugat Valeriu Munteanu.

Autoritățile mai spun că problemele pe care le întâmpină țin de nivelul de educație al populației, care nu ar fi pregătită să gestioneze corect deșeurile, precum și o rezistență din partea întreprinderilor municipale care se ocupă de colectarea deșeurilor, care nu și-ar dori ca lucrurile să se schimbe.

Primarul localității Costești, raionul Ialoveni, Natalia Petrea, afirmă că rezistența din partea localnicilor apare din lipsa de informație.

”Costeștiul a fost ales ca și punct de transfer și acum sunt în situația de a convinge oamenii. Ce înseamnă un punct de transfer? Nimeni nu știe, în Republica Moldova nu-s. Ar trebui să ne duce să vedem un punct de transfer, să-l arătăm consilierilor care trebuie să voteze, pentru că asta nu înseamnă că tot gunoiul din raionul Ialoveni va fi adus la Costești. Este vorba despre un obiectiv industrial, ca să rezolve problema comunităților”, a declarat Natalia Petrea.

Potrivit reprezentanților Ministerului Dezvoltării Regionale, în majoritatea regiunilor oamenii se împotrivesc atunci când este vorba despre alegerea unui lot de teren unde să fie amplasată groapa de gunoi ce urmează să fie construită conform standardelor. Astfel că se poartă negocieri în acest sens care tărăgănează lucrurile. Un exemplu în acest sens este poligonul de la Țînțăreni, unde localnicii nu vor să mai accepte deversarea deșeurilor colectate în mun. Chișinău. În acest caz, legislația permite transferul loturilor respective din proprietatea autorităților locale în cea a autorităților centrale, proces care a fost inițiat în cazul gropii de gunoi de la Țînțăreni, a mai explicat ministrul Mediului, Valeriu Munteanu.