Organizarea alegerilor peste hotarele țării a fost unul din cele mai controversate subiecte legate de scrutinul prezidențial din toamna anului trecut, după ce mii de cetățeni au reclamat că nu și-au putut exercita dreptul la vot din cauza numărului mic de secții de votare și de buletine de vot.

Potrivit legislației, cetățenii aflați peste hotare se pot înregistra prealabil pentru a comunica locul în care se vor afla în ziua votării, acesta fiind unul din criteriile care stau la baza deschiderii secțiilor în afara țării. Totuși, la ultimul scrutin un număr mic de cetățeni s-a înregistrat prealabil, iar Comisia Electorală Centrală vrea să îmbunătățească acest sistem pentru a putea atrage cât mai mulți cetățeni să se înregistreze. Președinta CEC, Alina Russu.

Procedura de înregistrare prealabilă și-a demonstrat ineficiența și trebuie în general exclusă sau să fie introdusă pentru toți alegătorii – inclusiv cei aflați în țară, a opinat însă membrul CEC, Sergiu Gurduza.

De asemenea, reprezentanții diasporei susțin că înregistrarea prealabilă este ineficientă, iar datele nici nu trebuie luate în calcul, cele mai relevante fiind cele cu privire la participarea alegătorilor la ultimul scrutin – peste 130 de mii de persoane, a menționat unul din conaționalii noștri stabili Mihail Druță care locuiește în Italia.

Înregistrarea prealabilă a fost aplicată pentru prima dată la referendumul din 2010 când s-au înregistrat 660 de persoane. Numărul celor care se înregistrează prealabil a crescut de la un scrutin la altul, până la ceva mai mult de 3500 la alegerile prezidențiale, dar nu reprezintă nici pe departe numărul real de alegători aflați peste hotare – câteva sute de mii.