China se situează pe locul 177 dintr-un total de 180 de țări în Clasamentul mondial al RSF privind libertatea presei în 2019, amintește sursa citată.

Potrivit comunicatului, RSF demonstrează că, fără controlul și cenzura impuse de autorități, presa chineză ar fi informat mult mai devreme publicul despre gravitatea epidemiei de coronavirus, salvând mii de vieți și evitând - poate - pandemia.

RSF citează totodată o analiză publicată în 13 martie, potrivit căreia cercetători de la Universitatea din Southampton au sugerat că numărul cazurilor de coronavirus în China ar fi putut fi redus cu 86% dacă măsurile de luptă împotriva epidemiei, luate în China începând din 20 ianuarie, ar fi fost puse în aplicare cu două săptămâni mai devreme.

Redăm în continuare integral cronologia prezentată de RSF:

18 octombrie: presa chineză ar fi relatat despre rezultatele înfricoșătoare ale simulării unei pandemii

Centrul Johns Hopkins pentru securitatea sanitară, în parteneriat cu Forumul economic mondial și cu Fundația Bill & Melinda Gates, a efectuat în 18 octombrie 2019 o simulare cu o pandemie de coronavirus și a alertat comunitatea internațională despre rezultat: 65 de milioane de morți în 18 luni.

Dacă internetul chinez nu era izolat de un sistem elaborat de cenzura electronică și mass media nu erau constrânse să urmeze instrucțiunile Partidului Comunist, publicul și autoritățile s-ar fi interesat fără îndoială de această informație provenind din SUA și care se făcea ecoul epidemiei de SARS (sindromul acut respirator sever), care provocase peste 800 de morți și afectase 8.000 de persoane, în special în China, în 2003.

20 decembrie: autoritățile orașului Wuhan i-ar fi informat pe jurnaliști

În 20 decembrie, la o lună de la primul caz documentat, orașul Wuhan avea deja 60 de bolnavi afectați de o pneumopatie necunoscută asemănătoare SARS, în contextul în care mai mulți oameni frecventaseră piața de pește din Huanan. În pofida situației, autoritățile nu consideră util să comunice aceste informații presei.

Dacă autoritățile nu ascundeau presei existența unui început al epidemiei legate de o piață foarte populară, publicul ar fi încetat el însuși să frecventeze acest loc înainte de închiderea sa oficială, la 1 ianuarie.

25 decembrie: doctorița Lu Xiaohong și-ar fi putut împărtăși temerile presei

Medicul Lu Xiaohong, directoarea Departamentului de gastroenterologie al spitalului nr.5 din orașul Wuhan, aude vorbindu-se despre cazul de infecție care afectează personalul medical încă din 25 decembrie și suspectează încă din prima săptămână a lunii ianuarie că infecția este transmisibilă de la om la om.

Dacă sursele jurnaliștilor în China nu riscau sancțiuni grave, care puteau merge de la un blam profesional la pedepse grele cu închisoarea, doctorița Lu Xiaohong și-ar fi asumat fără îndoială responsabilitatea de a alerta presa, forțând autoritățile să acționeze cu trei săptămâni mai devreme decât au făcut-o.

30 decembrie: apelul medicilor lansatori de alertă ar fi fost reluat de media

Directoarea serviciului de urgențe al spitalului central din Wuhan, Ai Fen, și un grup de medici lansează alerta pe internet din 30 decembrie. Opt dintre ei, între care doctorul Li Wenliang, decedat între timp în urma maladiei, vor fi reținuți de poliție în 3 ianuarie pentru că ar fi făcut să circule "zvonuri false".

Dacă, de la această dată, presa și rețelele de socializare ar fi putut prelua liber informația transmisă de lansatorii de alertă, publicul ar fi luat cunoștință de pericol și ar fi făcut presiuni asupra autorităților pentru ca acestea să ia măsuri pentru limitarea răspândirii virusului.

31 decembrie: rețelele de socializare ar fi retransmis în China alerta oficială

China alertează oficial Organizația Mondială a Sănătății (OMS) la 31 decembrie, dar obligă în același timp aplicația mobilă WeChat să cenzureze un mare număr de cuvinte-cheie care se refereau la epidemie.

Fără cenzură, rețeaua de socializare WeChat, care numără 1 miliard de utilizatori activi în China, ar fi putut permite jurnaliștilor să difuzeze reportaje și sfaturi de profilaxie contribuind la o mai bună respectare a regulilor preconizate de autoritățile din domeniul sănătății.

5 ianuarie: presa științifică ar fi difuzat mai devreme genomul coronavirusului

Echipa profesorului Zhang Yongzhen din cadrul Centrului clinic de sănătate publică din Shanghai reușește să secvențieze virusul încă din 5 ianuarie, dar autoritățile par reticente să publice secvența genomului. La 11 ianuarie, ziua în care China confirmă primul său deces din cauza virusului, cercetătorii fac să se scurgă informația spre platforme cu sursă deschisă, ceea ce va provoca închiderea laboratorului drept represalii.

Dacă autoritățile chineze ar fi jucat cartea transparenței, ele ar fi comunicat imediat secvențierea genomului coronavirusului presei științifice, permițând comunității internaționale să câștige timp prețios în cercetările sale pentru a pune la punct un vaccin.

13 ianuarie: comunitatea internațională ar fi anticipat riscul unei pandemii

Primul caz de infecție cu coronavirus în afara Chinei este înregistrat în Thailanda în 13 ianuarie la o turistă chineză originară din Wuhan.

Dacă, la această dată, mass-media internaționale ar fi avut un acces complet la informațiile deținute de autoritățile chineze despre amploarea epidemiei, este probabil că comunitatea internațională ar fi înțeles dimensiunea crizei și ar fi anticipat mai bine riscul unei propagări a epidemiei în afara Chinei, evitând - poate - transformarea sa în pandemie, transmite AGERPRES.