Situat la 30 de kilometri de capitala Republicii Moldova, satul Cimișeni, cu o populație de 2.850 de locuitori, majoritatea românofoni, a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei, în cadrul Patriarhiei Române.

Ideea apăruse încă înainte de războiul din Ucraina, însă părintele Ioan Solonaru se temea la acea dată că vor exista "certuri" pe marginea subiectului. Ofensiva Kremlinului, "realizată cu binecuvântarea patriarhului rus Kirill", a servit drept catalizator, explică preotul pentru AFP. "Această luptă între frați ortodocși i-a revoltat pe oameni", subliniază el.

De asemenea, primirea de refugiați ucraineni, care au venit în număr mare în Republica Moldova, a trezit conștiințele.

Membrii parohiei "au început să-mi spună că nu mai vor să vină în biserica lui Kirill pentru a primi comuniunea", relatează preotul de 55 de ani, după ce le-a oferit enoriașilor săi sfânta împărtășanie.

La mijlocul lui august, el a făcut oficial pasul, trecând sub tutela Patriarhiei Române. În total, circa 50 de preoți din Republica Moldova au decis să facă la fel, potrivit Mitropoliei Basarabiei.

În această fostă republică sovietică, care speră să adere la Uniunea Europeană, "nimic nu ne mai leagă de Moscova", afirmă Ioan Solonaru. "Nici măcar nu avem frontiere comune cu Rusia!", adaugă el, spunând că nu înțelege "nostalgia unora pentru Uniunea Sovietică".

Într-o scrisoare recentă, mitropolitul Vladimir, capul Mitropoliei Moldovei legată de Moscova, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu plecarea preoților și "marginalizarea" Bisericii sale "din cauza apartenenței la Patriarhia Moscovei, percepută de societate drept un avanpost al Kremlinului".

"Poporul moldav aspiră se se apropie de România", își exprimă mitropolitul Vladimir îngrijorarea, cerând o soluție pentru "a ieși din criză", continuă AFP.

O reuniune a celor mai înalți prelați a avut loc ulterior, care au luat decizia de a menține statutul actual al Bisericii.

"Noi nu ne simțim în pericol", susține episcopul Ioan de Soroca, exprimându-și de asemenea regretul cu privire la decizia unor preoți. "Aceste suflete pierdute trebuie să revină la rațiune", a spus el.

În ceea ce privește războiul împotriva Ucrainei, el dezminte orice sprijin. "Noi nu suntem mână în mână cu cei care promovează aceste acțiuni", afirmă episcopul Ioan, însă fără a condamna explicit acțiunile patriarhului Kirill.

Ramura moscovită revendică circa 1.350 de parohii în Republica Moldova, departe de ramura română, care numără puțin peste 200, scrie Agerpres.

"A trebuit să plecăm de la zero după reactivarea noastră în 1992", în urma proclamării independenței Republicii Moldova, explică purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Basarabiei, Constantin Olaru.

"Cei care doresc (să ni se ralieze), vor fi primiți cu brațele deschise", adaugă el, apreciind această tendință drept inevitabilă, în condițiile în care Republica Moldova se pregătește să înceapă negocierile de aderare la UE. "Acesta este un semnal pro-european", subliniază Constantin Olaru.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj similar. "Cum poate Biserica Rusă să susțină războiul și uciderea de oameni nevinovați? (...) În aceste condiții, Biserica nu poate rămâne deoparte și pretinde că nu vede ceea ce se întâmplă", a reacționat Maia Sandu în noiembrie, la radioul public.

"Întreaga societate trebuie să fie unită, inclusiv Biserica", pentru "pace", "pe drumul integrării europene", a îndemnat Maia Sandu.

Războiul a provocat divizare și pe scena religioasă ucraineană. Altădată cea mai populară, Biserica legată de Moscova, care în ultimii ani și-a pierdut influența, este vizată de o măsură de interdicție, potrivit unui text adoptat în octombrie de Parlamentul de la Kiev.

Acum a rămas doar ramura ucraineană, declarată independentă de Patriarhia Moscovei în 2019, după secole de tutelă rusă.

Pentru prima dată în acest an, Biserica Ucraineană va sărbători Crăciunul pe 25 decembrie - la fel ca ortodocșii români și catolicii - în loc de 7 ianuarie, cum era până acum, mărturie a "puternicii renașteri a națiunii ucrainene".