Într-o conferință de presă la IPN, Mariana Kalughin, expertă Transparency International – Moldova, a precizat că, la momentul actual, cadrul legal conține reglementări menite să asigure independența CEC, însă acestea nu sunt suficiente. Este oportună revizuirea modului de numire a membrilor CEC – eventuala numire a acestora în baza criteriilor de profesionalism, urmare a unui concurs public. „Prin hotărârea Parlamentului, aceștia fiind desemnați în fond de actori politici, face ca membrii Comisiei Electorale Centrale, iar în final și Comisia Electorală Centrală să fie percepută ca una atașată politic. CEC nu este percepută, din păcate, ca autoritate independentă, fapt determinat, în special, tocmai de modul de constituire a acesteia, dar și de verificarea formalizată a candidaților, precum și lipsa unor audieri veritabile ale acestora în legislativ”, a declarat Mariana Kalughin.

Potrivit expertei, cadrul legal privind transparența CEC nu este dezvoltat prin reguli interne de organizare a procedurilor de consultare publică în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor. CEC asigură transparența activității sale și a procesului electoral, însă aceasta necesită a fi sporită, La fel, este insuficientă transparența consiliilor electorale de circumscripție electorală și a birourilor electorale ale secțiilor de votare. Deși există prevederi în temeiul cărora CEC poate fi responsabilizată, acestea nu sunt lipsite de deficiențe, nefiind suficient de cuprinzătoare și explicite: nu este prevăzut caracterul public al audierii rapoartelor CEC, dar și contenciosul electoral este lacunar și defectuos. Sunt insuficient reglementate: modalitatea de depunere și examinare a contestațiilor de către cetățenii care votează în birourile electorale constituite în străinătate, procedura de examinare a contestațiilor formulate în ziua alegerilor de cetățenii dinafara țării, care nu au putut fi depuse în instanța de judecată în aceeași zi, necesitatea sau lipsa necesității respectării procedurii prealabile în cazul depunerii contestațiilor privind administrarea alegerilor, după ziua alegerilor.

În partea ce ține de monitorizarea campaniilor electorale, CEC nu dispune de autoritate și resurse pentru a monitoriza efectiv și eficient finanțele partidelor politice, dar și cheltuielile concurenților electorali în campanie electorală. În ceea ce privește administrarea alegerilor, se mențin probleme determinate de instabilitatea cadrului legal, calitatea listelor electorale, înregistrarea prealabilă a alegătorilor, accesibilitatea redusă a secțiilor de votare pentru persoanele cu dizabilități, calitatea prevederilor menite să asigure integritatea procesului electoral, calitatea programelor de promovare a comportamentului antifraudă electorală.

Transparency International – Moldova recomandă delegarea CEC a dreptului de a-și înființa reprezentanțe permanente în teritoriu, prevederea procedurii de certificare a funcționarilor electorali, obligarea includerii în componența consiliilor electorale ale consiliilor electorale de circumscripție electorală și a birourilor electorale ale secțiilor de votare în exclusivitate a persoanelor certificate, digitalizarea procesului electoral și aplicarea în practică a procedurilor de verificare și audiere a candidaților la funcțiile de membru al CEC.

De asemenea, se recomandă dezvoltarea cadrului legal privind transparența CEC prin reguli interne de organizare a procedurilor de consultare publică în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor, îmbunătățirea cadrului legal menit să responsabilizeze CEC, inclusiv revizuirea prevederilor aferente contenciosului electoral, precum și asigurarea unei veritabile audieri a rapoartelor CEC în plenul Parlamentului.

Raportul a fost realizat în cadrul proiectului: „Consolidarea statului democratic de drept: contribuția societății civile”, implementat de Transparency International – Moldova și susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos.