Rgele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea și al Reginei-Mamă Elena. Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său.

După decesul Regelui Ferdinand din 1927 și ca urmare a faptului că Principele Carol a renunțat la statutul de Principe Moștenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regență, compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea și Președintele Înaltei Curți de Casație, Gh. Buzdugan. La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit în țară și a preluat tronul, apoi Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, Mihai I devine Rege.

Pe perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Regele Mihai i-a îmbărbătat pe ostașii români care au luptat pentru reîntregirea țării, însă nu a fost de acord cu depășirea liniei Nistrului. La 23 august 1944, Regele a hotărât, în ciuda refuzului Mareșalului Antonescu,  trecerea României alături de aliații săi tradiționali, fapt care se pare că a scurtat războiul și a cruțat multe vieți. Din 1944, Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorității comuniste.

În noiembrie 1947, Majestatea Sa a participat la căsătoria Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, unde a întâlnit-o pe Principesa Ana de Bourbon-Parma, de care s-a îndrăgostit la prima vedere. La întoarcerea în țară, Regele Mihai a cerut să se căsătorească cu Principesa Ana, fapt ce a creat panică în rândul autorităților comuniste și, probabil, a provocat grăbirea hotărârii de a-i cere Regelui abdicarea, fapt petrecut la 30 decembrie 1947, când Petru Groza și Gh. Gheorghiu-Dej l-au amenințat pe Suveran cu execuția a o mie de tineri, în cazul în care nu ar fi abdicat.

La 3 ianuarie 1948, Regele Mihai și Regina-mamă Elena au părăsit România.

După Revoluție, la 25 decembrie 1990, Mihai I, însoțit de mai mulți membri ai familiei regale, sosește pe aeroportul Otopeni și intră în țară cu un pașaport diplomatic danez, obținând o viză pentru 24 ore pentru a merge la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde intenționa să se reculeagă la mormintele antecesorilor săi regali și să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeș, Regele și însoțitorii săi sunt opriți de un baraj al Poliției, sunt conduși din nou la aeroport și obligați să părăsească țara.

Apoi, în anul 1992, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la prăznuirea Sf. Paști, Regele fiind întâmpinat de populație cu o simpatie deosebită – în București peste un milion de persoane ieșind în stradă pentru a-l aclama. Popularitatea regelui a îngrijorat guvernul președintelui Ion Iliescu, acesuia interzicându-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani.

În 1997, după înfrângerea electorală a lui Iliescu de către președintele Emil Constantinescu, România i-a reactivat regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să își reviziteze propria țară.

Regele și Regina sau mutat în anul 2001 definitiv în România, unde au continuat să militeze pentru aderarea României la NATO și Uniunea Europeană, dar și respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piață, păstrarea culturii naționale, respectarea adevărului istoric, respectarea și garantarea proprietății private, consolidarea statului de drept și a democrației interne.